Casa Societății “Progresul Silvic” este o clădire – sediu al acestei societăți – situată în municipiul București, Sectorul 1, Bulevardul Magheru, nr. 31. Societatea “Progresul Silvic” este o organizaţie neguvernamentală, apolitică a inginerilor silvici din silvicultura romaneasca, si nu numai, fiind deschisă şi altor specialişti din alte domenii de activitate din ţară şi străinătate. Societatea Progresul Silvic este continuatoarea societăţii omonime infiinţate în anul 1886 si desfiinţată abuziv, prin interzicerea oricărei activităţi, în anul 1948. De-a lungul celor aproape 125 de ani de existenţă S.P.S. a avut o istorie bogată fiind, pe rând, susţinută, apoi desfiinţată ca sa fie reînfiinţată după Revoluţia din 1989. În prezent societatea funcţionează ca şi O.N.G. în baza Ordonanţei de Guvern nr 26 / 2000. Societatea “Progresul sivic” a luat fiinţă la 1 aprilie 1886 ca urmare a apariţiei unei mişcări forestiere declanşate de câteva momente importante care au marcat începuturile reglementărilor în silvicultura românească, şi anume:
- Înfiinţarea in anul 1817, în Transilvania,a primei şcoli forestiere sub conducerea silvicultorului francez S. Guilleaume,
- Înfiinţarea în anul 1851 a primei şcoli forestiere din Principatele Române, la Bucureşti,
- Apariţia în anul 1861 a primului manual de Botanică forestieră,
- Legea secularizării averilor mănăstireşti, promulgată de domnitorul Al Ioan Cuza in 1863,
- “Legea ungară” din 1879, care prevedea obligativitatea amenajării pădurilor in Transilvania,
- Codul Silvic promulgat in 1881 de regele Carol I în Ţara Românescă, care impunea aplicarea regimului silvic în majoritatea pădurilor,
- Apariţia primelor promoţii de absolvenţi ai studiilor universitare de silvicultura din Nancy, Franţa
Întreaga legislaţie era construită pe baza reglementărilor străine, în special a celor din Germania şi Franţa. Încă nu se plămădise o silvicultură românească. Erau nenumărate probleme de ordin tehnic care trebuiau rezolvate. Nu se puseseră bazele unei cercetări silvice româneşti. Exista, în schimb, o pleiadă de ingineri valoroşi, pregătiţi în străinătate, entuziaşti, gata să participe la întocmirea unui plan general silvic pentru ţară.
Astfel, 42 de silvicultori şi nesilvicultori, susţinători ai ideii de coagulare a apărătorilor pădurii într-o societate a lor, cu acordul Regelui Carol I au pus bazele Societăţii « ProgresulSilvic », a cărei menire este dată de însăşi denumirea sa, pentru a răspunde cerinţelor timpului. La conducerea Societăţii «Progresul Silvic» au activat oameni de o valoare incontestabilă, unii dintre ei străluciţi prin viziunea lor, prin ceea ce au înfăptuit, precum şi prin emulaţia profesională pe care au provocat-o.
Iată preşedinţii care au condus destinele Societăţii încă de la înfiinţarea ei:
- Constantin C Robescu1886-1888
- Ioan Kalinderu1888-1913
- Alexandru Constantinescu1913-1920
- Mihail Milan Tănăsescu1920-1929
- P. Georgescu1929-1933
- Marin Drăcea1934-1944
- Constantin C. Georgescu1944-1948
Societatea a funcţionat până în anul 1948 când a fost desfiinţată de forţele politice comuniste instalate la conducerea ţării. După o lungă perioadă de inactivitate, odata cu reinstaurarea democraţiei, societatea a renăscut, ca şi continuatoarea de drept a celei abuziv desfiinţate în anul 1948. Dupa revoluţia din 1989, prin eforturi cosiderabile, societatea a fost reînfiinţată, iar la conducerea ei au activat:
- Victor Giurgiu1990-1995
- Ioan Milescu1995-1998
- Dumitru Târziu1998-2001
- Gheorghe Gavrilescu2001 – prezent
După redobîndirea statutului juridic al societăţii a urmat o perioadă lungă, grea şi costisitoare de acţiuni în instanţă dedicate recuperării patrimoniului şi, în special, a clădirii din bulevardul Magheru nr. 31 din Bucureşti. Această clădire cu 7 etaje aflată în inima capitalei, fusese ridicată cu fondurile Societăţii «Progresul Silvic», ale inginerilor silvici, ale Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, ale altor mari detinători de păduri ai vremii şi inaugurată în anul 1926 în prezenţa regelui Ferdinand şi a patriarhului Miron Cristea. Acest palat a rămas peste ani mărturie a tăriei corpului silvic ingineresc şi a importanţei acordate în vreme pădurilor şi slujitorilor ei. Sub conducerea actualului preşedinte, ing Gheorghe Gavrilescu, s-a reuşit cu multă tenacitate şi insistenţă preluarea clădirii de la Regia Naţională a Pădurilor şi redarea ei Societăţii “Progresul Silvic”.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/noyales-franta.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri