Castelul grofului Karoly Gyula din comuna Macea, județul Arad, cunoscut și sub denumirile – Castelul Csernovics (Cernovici) este un frumos monument istoric și arhitectonic. Istoria castelului este legată de cea a familiei nobiliare de origine sârbă Csernovics care în anul 1720 primește de la Imperiul Austrica titlu nobiliar. În anul 1724, Mihai și fiul său Ioan primesc mai multe domenii printre care și Macea. În același an sunt demarate lucrările la o reședința în comună. Lucrările se sfârșesc probabil în anul 1745, anul morții lui Mihai. În această perioadă castelul avea o singură aripă, cea de est. Soția lui Mihai, Ana, devine urmatoarea proprietară a castelului. În anul 1804 Pavel Csernovics ajunge proprietar al domeniului Macea. El se va ocupa de amenajarea reședinței. Fiul său, Petru este cel care dupa o călătorie efectuată în 1845 în Orientul Apropiat va aduce specii exotice precum Ginko Biloba, în grădina parcului ce împrejmuia castelul. Totuși, Petru este și cel care va face ca reședința să iasă de sub stăpânirea familiei Csernovics, pierzându-l, conform unor mărturii, la un joc de cărți.
Următorii proprietari vor fi din familia Nagy Karolyi, primul fiind Gyorgy Karolyi. El va demara în anul 1862 o nouă modificare a castelului și o extindere prin construirea celei de-a doua aripi, și a turnului înalt de 30 de metri. Această adăugire aduce castelului asemănarea cu modelele în vogă din Franța. În anul 1900, proprietar al domeniului este Gyula Karoly, cel care îl va aduce pe fotograful Ruhm Odon să imortalizeze castelul. După 1912, groful nu se mai ocupă de castel, axându-se în mod special de moșie. Începând cu 1920, Gyula Karolyi se retrage la reședința sa de la Budapesta. În anul 1939 castelul și parcul trec în proprietatea medicului Adam Iancu din Curtici. Acesta le va păstra până la naționalizarea lor în anul 1948.
După această dată castelul va avea mai multe destinații printre care orfelinat, azil pentru orbi, centru de reeducare pentru copiii orfani sau sediu al Cooperativei Agricole. În anul 1991 castelul și grădina botanică au fost închiriate de către Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” din Arad, recent fiind achiziționate de aceasta. După necesarele renovări, Universitatea utilizează castelul drept centru academic de conferințe. Din punct de vedere arhitectural, castelul prezintă o îmbinare de stiluri. Există elemente de baroc târziu (la parter și intrarea principală) ce aparțin perioadei în care castelul a aparținut familiei Csernovics. Tot în partea veche se observă elemente de inspirație bizantină (turnulețele), deși poate fi remarcată de asemenea lipsa unor forme gotice. Partea nouă, ridicată de familia Karolyi este mult mai simplă, mai modernă. Acoperișul este construit din grinzi groase, dreptunghiulare și este acoperit cu ardezie, așezată sub forma de solz de pește (prezent la turnul mare și la cele doua turnulețe). Podul castelului este pavat cu căramidă așezată pe palancă. Lucarnele sunt confecționate din lemn de brad, acoperite cu tabla de zinc (mai târziu tablă zincată).
Fundația este din piatră de codru (beton ciclopan), iar pereții din căramidă. La parter grosimea pereților, pe alocuri este de un metru. La etaj pereții sunt mai subțiri. Intrarea principală în castel se face printr-o ușă mare din lemn de stejar, plasată sub terasa dinspre vest. Pe treptele din piatră cioplită se urcă la etaj, iar din coridorul lung se poate ajunge aproape în toate camerele de la etaj. Tot de aici se urcă la mansarda și terasa principală. Holul mare este prevăzut cu luminător din sticlă armată. Urcând pe o scară aflată tot în holul mare ajungi pe terasa aflată deasupra intrării. Aici tronează blazonul familiei Karolyi. Este facut din ceramică arsă, aplicat pe perete, într-un cadru special zidit. Există o legendă locală care face referire la a o suta cameră a castelului, nedescoperită până în ziua de astăzi. Conform unor localnici care s-au aflat în parc după miezul noptii, ei au auzit sunetul unui pian la care se presupune că ar cânta însuși groful Karolyi, acesta aflându-se în interiorul celei de-a o suta camere. Grădina botanică care împrejmuieşte ca într-o poveste castelul, a fost făcută la inţiativă familiei Csernovics.
Pe vremea familiei Karolyi parcul se întindea pe 10 hectare, apoi în timpul lui Tibor Karolyi moşia a fost extinsă la 50 de hectare împădurite. Iosif Prohaska este vestitul grădinar care pe perioada gestionării arealului verde se ocupă şi de amenajarea unui teren de tenis, a unui bazin de înot şi a unei fântâni arteziene. Grădina cuprinde copaci seculari ca renumitul Stejar al Unirii, vechi de peste 300 de ani; specii rare de arbori şi arbuşti (Ginkgo biloba sau „arborele pagodelor”, tisă, alun turcesc, nuc negru), exemplare gigantice de tei sau platani. Există un muzeu botanic în fostul pavilion de vânătoare, un muzeu etnografic din donaţiile localnicilor, o mini grădină zoologică şi un pavilion pentru copii cu vegetație tunsă în formă de personaje de basm. Grădina Botanică a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad are astăzi o suprafaţă de 21,5 hectare şi formează o importantă bază didactică de cercetare pentru cei din domeniu. O primă tabără de sculptură de monumente în piatră care a fost găzduită aici în 1988 a lăsat în dar o colecţie de sculpturi frumoase parcului: busturile lui Mihai Eminescu, George Coşbuc, Vasile Goldiş. Muzeul Botanic al Grădinii cuprinde: colecţia de seminţe, colecţia de conuri, colecţia de Myxomicete, herbarul, tulpini şi ramuri în secţiuni, deformate, fragmente de rădăcini şi tulpini de diferite forme, colecţie de cuiburi, colecţie de ramuri cu spini, fotografii cu păsări, tablouri cu diferite plante. Grădina, care cuprinde peste 2000 de specii de arbori şi arbuşti şi 500 de specii ierboase, are trei părţi distincte: o parte de 10 hectare în imediata apropiere a castelui, o parte de 3,5 hectare care cuprinde colecţia dendrologică destinată specialiştilor în domeniu, iar, pentru publicul larg cu îndrumarea unui ghid, o altă parte de 8 hectare cu vegetaţie forestieră, specii lemnoase (stejar, salcâm, arţar, stejar roşu, sâmbovină americană). Grădina botanică de la Macea, fiind unul dintre membrii fondatori ai Asociaţiei grădinilor botanice din România, are parteneriate cu 185 de grădini botanice din diverse ţări.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2013/02/montaigu-vendee-franta.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri