Argeș este un judeţ situat în partea de sud a României, în regiunea istorică Muntenia din România, ce are reședința în municipiul Pitești. Acest județ se întinde pe o suprafață de 6862 kilometri pătrați și numără aproximativ 650000 de locuitori. Ca subdiviziuni administrative județul este compus din 3 municipii - Pitești, Câmpulung și Curtea de Argeș, 4 oraşe - Costești, Mioveni, Topoloveni, Ștefănești și 95 de comune.
Pe teritoriul judeţului Argeş se intersectează paralela de 45o latitudine nordică cu meridianul de 25o longitudine estică. Altfel spus, acest punct marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, dar şi jumătatea distanţei dintre Oceanul Atlantic (vestul) şi Munţii Urali (estul Europei).
Poziţia geografică şi relieful înconjurător care îl protejează de influenţa vânturilor din vest şi est, asigură judeţului o climă temperat-continentală cu ierni blânde. În ceea ce priveşte temperaturile extreme înregistrate la Staţia de Observare Piteşti amintim: -19,4oC (26 ianuarie 2000) şi 39,8 oC (4 iulie 2000). Pe lângă mari variaţii de temperatură, există şi mari diferenţe în ceea ce priveşte cantitatea de precipitaţii de la 1092,9 litri/mp în anul 2014, la 441,4 litri/mp în anul 2000 înregistrată la Staţia de Observare Piteşti.
Diversele forme de relief se îmbină într-o armonie deplină, predominante (55 % din suprafaţă ) fiind cele de înălţime medie – Dealurile Subcarpaţilor Getici şi Podişul Getic. Jumătatea cealaltă este împărţită aproximativ egal între munţi (25,0%) şi câmpii (20,0%). Regiunea montană din nord aparţine culmilor celor mai înalte ale Carpaţilor Meridionali cu Masivul Făgăraşului (vârful Moldoveanu – cel mai înalt vârf din ţara noastră, cu o altitudine de 2544 metri şi vârful Negoiu cu 2535 m) şi părţii vestice a masivului Bucegi, cu munţii Leaota şi Piatra-Craiului, despărţiţi de culoarul tectonic Bran-Rucăr.
Flora acestei zone cuprinde elemente rare, ocrotite cum sunt: floarea de colţ, smârdarul, iedera albă, ghinţura galbenă, zâmbrul, ş.a. Suprafeţele întinse, acoperite cu păduri adăpostesc în rezervaţii variate specii de interes cinegetic: mistreţul, căprioara, cerbul, ursul, râsul, lupul, capra neagră, cinteza, cocoşul de munte, vulturul pleşuv, brun şi cenuşiu. Dintre rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului Argeş putem aminti: Parcul Naţional „Piatra Craiului”, Poienele cu Narcise de la Negraşi, Valea Vâlsanului, Peştera de la Uluce, Punctul Fosilifer Suslăneşti, Lacul Iezer, Lacul Valea Rea şi Granitul de la Albeşti. Judeţul beneficiază de o bogată reţea hidrografică, cuprinzând bazinele hidro ale Argeşului şi afluenţii săi: Vâlsan, Râul Doamnei, Râul Târgului, Brătia Argeşelul, Oltului cu afluentul său Topolog şi Vedei, precum şi lacurile naturale şi artificiale. În Subcarpaţii Getici , la Nucşoara, există Lacul Învârtita, format pe gips, singurul de acest fel cunoscut în ţară, având o suprafaţă de 2,2 ha şi adâncime maximă de 5 m.
În zona montană se găsesc lacuri de origine glaciară: Buda, Capra, Călţun, Podu Giurgiului. Cel mai mare lac antropic din judeţ este Lacul Vidraru, cu o suprafaţă de 825 ha şi un volum util de aproximativ 470 milioane metri cubi. Către sud, dealurile sunt străbătute de ape curgătoare, formând terasele largi , simetrice ale Piemonturilor Cotmenei, Argeşului şi Cândeştiului, cu versanţi acoperiţi cu întinse livezi şi viţă de vie.
Treapta sudică de relief aparţine câmpiei şi este fragmentată de râurile Argeş, Dâmbovnic, Cotmeana, Teleorman în lunci largi şi fertile, constituind zona cerealieră de seamă a judeţului.Condiţiile naturale – relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compoziţia solurilor şi clima plăcută – se reflectă şi influenţează structura fondului funciar, constituindu – se în acelaşi timp în valoroase resurse naturale.
Păşunile şi fâneţele naturale – suport pentru creşterea animalelor, dealurile subcarpatice – propice pomiculturii şi viticulturii, luncile din zona sudică – favorabile diverselor culturi cerealiere, formează suprafaţa agricolă şi ocupă 50,5% din teritoriul judeţului . Întregul se completează cu aurul verde – pădurile şi vegetaţia forestieră, ce coboară de pe culmile munţilor în zona deluroasă , uneori chiar până în câmpie, adăpostind o faună diversă.
Ca sistem biologic productiv, acestea furnizează materia primă necesară industriei lemnului , constituie o importantă sursă de energie şi în acelaşi timp au capacitatea de regularizare atmosferică şi hidrică a biosferei. În fine, dar nu în ultimul rând, nu sunt de neglijat zăcămintele de uraniu din judeţ – sursa energetică a viitorului, de ţiţei şi gaze naturale, cărbuni, minereuri nemetalifere – materia primă a industriilor specifice. Utilizarea acestor resurse a fost premisa dezvoltării nu numai industriale ci şi agricole a judeţului.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2013/07/neustadt-baden-wurttemberg-germania.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri