10529272077?profile=RESIZE_400x

Comandău (în limba maghiară - Komandó, în limba germană -Grenzkommando) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, ce se află în partea de sud-est a județului, în Depresiunea Comadău. 10529273082?profile=RESIZE_584x

Localitatea este punctul terminus al căii ferate Covasna – Comandău, care a fost dată în folosință în anul 1898. Comuna este formată doar din satul de reședință. 10529272701?profile=RESIZE_584x

La recensământul din anul 2011 comuna avea 1006 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 1042 locuitori) dintre care: români – 5,16%, maghiari – 93,24% și restul – necunoscută sau altă etnie.

10529273483?profile=RESIZE_400x

Componența confesională a comunei covăsnene Comandău astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 5,46%, romano catolici – 44,23%, reformați – 48,8% și restul – nedeclarată sau altă religie. 10529273870?profile=RESIZE_400x

Comuna este situată la 13 kilometri sud-est de orașul Covasna și la 32 kilometri tot spre sud-est de orașul Târgu Secuiesc. Este cea mai înaltă aşezare din judeţul Covasna cu o altitudine de 1017 metri. 10529275654?profile=RESIZE_400x

Numele comunei provine din vremea organizării grănicerilor secui, prin proximitate trecând granița (comando, din limba germană, însemnând -  post de grăniceri). 10529274084?profile=RESIZE_400x

Localitatea se constituie într-o stațiune populară, un punct de plecare pentru drumeții montane, aici existând și o pârtie de schi. La sud–est de comună se află turbării ce păstrează multe specii de plante protejate. 10529276257?profile=RESIZE_400x

Comuna  a fost unul dintre nodurile căii ferate industriale cu ecartament îngust, construită în anii 1880 împreună cu un funicular. Funicularul și întreaga rețea feroviară au căzut victime hoților. Stația inferioară a funicularului și unele vagoane ruginite maiaâ pot fi încă văzute pe malul râului Covasna.

10529276667?profile=RESIZE_400x

Funicularul (Planul înclinat) a fost odată un monument tehnic unic in Europa. Planul înclinat era o instalație de-a dreptul inedită și ingenioasă care asigura transportul de material lemnos și nu numai, între orașul Covasna si zona forestieră Comandău. 10529276487?profile=RESIZE_400x

Buștenii exploatați din pădurile bogate sau scândura de la gaterul din Comandău erau aduse de o mocăniță cu vagoane până în partea superioara a dealului Șiclăului din Covasna. 10529277056?profile=RESIZE_400x

De aici vagoanele erau coborate unul câte unul pe planul înclinat și preluate jos de o altă mocăniță care le ducea spre gara Covasna sau fabrica de mobilă care exista aici. Dacă 10 vagoane pline coborau, alte 10 vagoane goale urcau și erau duse înapoi la Comadău spre a fi umplute. 10529277072?profile=RESIZE_400x

Caii erau cei care ajutau la urcarea sau coborârea vagoanelor pe platforma prevăzuta cu șine. Principiul de funcționare este simplu, cele doua platforme erau legate cu un cablu foarte gros, cablu ce era prins în partea superioară a planului inclinat de niște “roți” mari.10529277263?profile=RESIZE_400x

Dacă în partea de sus, pe platformă, se așeza un vagon încărcat și pe platforma de jos se punea un vagon gol, prin acest sistem de scripeți, datorită forței de gravitație, vagonul încărcat cobora și îl trăgea sus pe cel gol. Totul se întâmpla fără combustibil, doar cu ajutorul legilor fizicii.10529277479?profile=RESIZE_400x

La mijlocul planului era o bifurcație a șinelor unde platformele se evitau. Sus, la capăt se afla cabina de comandă și de frânare. Așadar, între Comandau și Covasna funcționau: o cale ferată de 14 km, cu ecartament îngust, care mergea prin pădure până pe dealul Șiclăului din Covasna, pentru diferența de nivel era folosit Planul Înclinat și apoi urma o altă cale ferată, de 6 km tot cu ecartament îngust, care traversa Covasna, pe malul pârîului cu același nume, și care ducea lemnul la gară sau la fabrica de mobilă. 10529277894?profile=RESIZE_400x

Biserica Ortodoxă Română a ridicat o mănăstire, înconjurată de câteva clădiri cu un steag românesc care proclamă vechea credință bizantină/ortodoxă românească.Dacă în anul 1910 comuna număra 1917 locuitori, în anul 1992 mai avea doar 1120 locuitori dintre care:1028 – maghiari, 75 – români și 17 romi. Localitatea este vizitată în toate sezoanele, fiind situată la munte și având peisaje deosebite si o părtie de schi.O cură balneară pentru afecțiunile locomotorii și o cură de băutură pentru aciditate și afecțiuni ale stomacului ar putea fi apa minerală proaspătă cu sulf, care izvrăște dintr-un versant montan din zonă.Zona cu un puternic carcater rural, este o comoară inepuizabilă de arte populare, tradiții și obiceiuri. Această regiune poate fi considerată un imens muzeu în aer liber.

10529278288?profile=RESIZE_400x

Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;

http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/03/artstetten-austria.html

ÎȚI MULȚUMESC!

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Topics by Tags

Monthly Archives

-->