Din peregrinările mele prin lumea internetului recunosc cu mâna pe inimă că documentarea acestei cărți poștale mi-a dat cel mai mult de furcă. În Wikipedia nu am găsit nicio informație despre vreo localitate cu numele Coștini. Am întrebat mulți prieteni, am dat numeroase email-uri dar în zadar, toți îmi spuneau că e posibil să fie o greșeșală de tipar și că de fapt localitatea s-a numi Costieni, din județul Buzău, sau Coștiu, din județul Maramureș. Tocmai când mă pregăteam să abandonez subiectul am descoperit tot pe net niște fragmente de documente (anexate și mai jos) care confirma existența, cu mulți ani în urmă, a unei mici localități cu numele Coștini în fostul județ Sighetu Marmației, astăzi Maramureș.
Din aceste documente reiese clar că această localitate era situată pe lângă Ocna Șugatag și că aici existau niște saline. Vara se putea ajunge aici cu trenul “îngust” pentru a face o baie de sare, cu apă pompată direct din saline. Pentru suma de cinci lei oricine putea închiria un costum și face o baie reconfortantă în salină. Salinele erau exploatate de “jeleri”, muncitori angajați pe viață de către stat, de fel niște oameni pașnici. În anul 1920 vechiul județ Sighetu Marmației se întindea pe 3381 km. pătrați, număra 152695 locuitori fiind format din: 4 plăși, 12 secretariate comunale, 2 secretariate cercual și o comună urbană (capitala județului – Sighetu Marmației). Un alt document precizează că satul Coștini era o comună rurală cu medic, din Plasa Sighet, Secretariatul cercual Roma de Sus și număra 1400 locuitori. Coștini era o stațiune balneară și climaterică cu lacuri sărate foarte concentrate, cu instalații de băi calde și reci (pentru reumatism, scrofoloză, boli de femei, de piele, etc). Notabilitățile comunei erau: Edelhauser Anton – primar, Csisc Eugen – notar, Konig Ferdinand, Bekker Maria și Czirinky Emma – învățători și Retai Andrei - preot romano catolic. În sat existau:
- birturi - Grunfeld Sia și Telegdi Paul
- cizmari – Babota Alexandru, Kosovan Petru, Oermenyi Paul și Turner Mihai
- comercianți – Grunfeld Moise, Koch Gustav, Rub Herța, Varga Giula și Vașița Alexandru
- măcelari – Grunfeld Moise, Rub Herța, Telegdi Paul și Treista George
- proprietari de moșii – Grunfeld Moise (51 iugăre) și Ujhelyi Geza (60 iugăre)
Conform DEX, iugărul este o veche unitate de măsură pentru suprafețe agrare, folosită în Transilvania, egală cu 0,5775 hectare.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/08/bystrzyka-klodzka-polonia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri