Vasiova a fost o localitate bănățeană, inclusă astăzi în orașul Bocșa, județul Caraș Severin. În apropierea cartierelor Vasiova și Neuwerk, undeva pe partea nordică a râului Bârzava se află ruinele cetății Buza Turcului. În perioada interbelică, poetul în grai popular bănățean Petru e Oancea (mai bine cunoscut sub pseudonimul Tata Oancea, născut aici), a editat, publicat și distribuit revista Vasiova. În anul 1437 localitatea a fost menționată sub numele Vazylaw aparținând districtului Capul Bârzavei. Prin unirea, în 1943, a Vasiovei cu Bocșa Montană s-a înființat localitatea Bocșa Vasiovei, care în prezent este inclusă în orașul Bocșa. Cel mai important monument de cultură și arhitectură din zonă este Mănăstirea Sfântul Ilie de la Izvor.
Mănăstirea Vasiova este un lăcaș de cult ortodox din județul Caraș Severin situat pe raza orașului Bocșa, strada Dognecei, nr.43, cartier Bocșa-Vasiova. Mănăstirea Vasiova, denumire alternativă Mănăstirea Godinova, sau Mănăstirea Sfântul Ilie de la Izvor, este ctitoria ieromonahului Macarie Gușcă originar din Câlnic. În ziua de 15 mai 1905 s-a pus piatra de temelie a mănăstirii de către protopopul Maxim din Bocșa, târnisoriea făcându-se în dat de 19 iulie 1907 de către Arhiereul Filaret Musta. Întemeierea lăcațului de cult este legată d eo legendă care spune că pe la 1850, un miner de la Ocna de fier, suferind un accident în urma căruia și-a pierdut vederea, a băut și s-a spălat pe față cu apă de la izvorul din satul Vasiova, recăpătându - și vederea. La mănăstire se poate ajunge cu mașina pe șoseaua Reșița – Bocșa – Timișoara (25 km de Reșița) dar și cu trenul pe ruta Reșița – Timișoara (cu coborâre în gara Bocșa - Vasiova). Mănăstirea are posibilități de cazare pentru maxim 10 persoane. În anul 1938 s-a mai ridicat un etaj care adăpostea chiliile călugărilor și atelierele țesătoriei. În anul 1958 mănăstirea a fost transformată în casă de copii cu handicap. Au mai rămas doar câteva călugărițe care se ocupau de îngrijirea bisericii și se oduhneau în arhondaric. După 1989 clădirea mănăstirii își reintră în drepturi. Astăzi la mănăstire viețuiesc 12 călugărițe care ostenesc cu grădinăritul, apicultura, pictura și croitoria. Hramul bisericii este în sfânta zi de sărbătorire a Sfântului Ilie. Biserica, zidită din cărămidă, are planul în formă de cruce, o lungime de 15 metri şi jumătate şi o lăţime de şapte metri, iar deasupra pridvorului se înalţă două turle. Naosul este despărţit de pronaos prin doi stâlpi de lemn care susţin şi balconul pentru cor, iconostasul este sculptat în lemn de stejar de o echipă de meşteri din judeţul Neamţ, cu motive ornamentale vegetale, inspirate din tradiţia ortodoxă, iconostasul vechi şi altarul au fost pictate în 1947 de către pictorul Ştefan Ionescu iar pardoseala bisericii este din mozaic, cu motive geometrice.
Bocșa, (în limba maghiară - Boksánbánya, în limba germană – Bokschan, este un oraș din județul Caraș-Severin.Este un oraș dispus pe lungime, format din trei cartiere, odinioară comune de sine stătătoare: Bocșa Română, Vasiova și Bocșa Montană. Orașul este situat pe cursul mijlociu al râului Bârzava, la 18 km depărtare de municipiul Reșița, pe drumul național 58 B Reșița-Timișoara. Orașul se află la nord de paralela 45 grade pe partea vestică a Munților Carpați. Clima este temperat-continentală cu influențe submediteraneene. La recensământul din anul 2011 orașul număra 15842 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 16911 locuitori), dintre care: români – 82,43%, maghiari – 1,79%, romi -3,37%, germani – 1,04% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului cărășean Bocșa astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 69,255, romano catolici – 4,38%, penticostali – 8,58%, baptiști – 4,6% și restul – nedeclarată sau altă religie.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2014/09/monede-euro-de-colectie-belgia-2.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri