Mănăstirea carmelitană din localitatea Ciofliceni (1342 locuitori), județul Ilfov este o clădire modernă cu statut de lăcaș de cult romano-catolic. În mănăstire viețuiesc patru preoți-călugări italieni, toți vorbitori de limba română. Unul dintre aceștia, părintele Tarcisio Favaro, se roagă nu numai cu cuvintele, dar și cu arta lui, el fiind autorul celor 14 medalioane ale Căii Crucii prezente în sanctuar. Consacrarea bisericii de la liziera pădurii Snagov s-a făcut în 2015. Concepția arhitecturală și iconografică a întregului ansamblu (alcătuit din biserică, mănăstirea fraților, casa de oaspeți și centrul de conferințe) valorizează elemente ale culturii și spiritualității răsăritene. Astfel, clădirile urmează linia stilului neoromânesc, iar decorul interior al lăcașului de cult este dominat de siluetele mozaicului bizantin plăsmuit de preotul-artist Marko Ivan Rupnik, care a calificat edificiul ca fiind „cea mai reușită, din punct de vedere arhitectural și teologic, dintre construcțiile religioase moderne din Europa”. Pelerinajul anual al Arhidiecezei Romano-Catolice de București către sanctuar are loc la fiecare început de septembrie. Contemplație și apostolat: cele două chemări ale Ordinului Carmelitanilor Desculți își dau întâlnire la Ciofliceni, în cel mai mare sanctuar marian din Muntenia, care, alături de celelalte trei din România (de la Cacica, Maria Radna și Șumuleu Ciuc), care este loc de închinare către Maica Domnului, ocrotitoarea României. Biserica mănăstirii este unică în România, îmbinând în mod armonios influențe artistice orientale și occidentale.
Snagov este o comună din județul Ilfov care inslude și satele: Ciofliceni, Ghermănești, Tâncăbești și Vlădiceasa, fiind situată la 40 kilometri nord de capitala țării, București. Comuna se află în zona centrală a județului, pe malul sudic al lacului Snagov, liman fluviatil format de râul Ialomița. Prin comună trec autostrada București-Ploiești, pe care comuna are o ieșire în zona satului Ghermănești, și șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. La recensământul din anul 2011 comuna număra 7272 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 6041 locuitori) dintre care: români – 91,98% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei ilfovene Snagov astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 89,48% și restul – nedeclarată sau altă religie. Insula și malurile lacului Snagov sunt locuite din neolitic. Comunitățile care s-au dezvoltat în timp în jurul lacului sunt în prezent parte a comunelor Snagov, Gruiu, Ciolpani. Comunitatile din jurul lacului Snagov (viitoarele sate) au fost influențate de dezvoltarea centrului religios de pe insula Snagov – Mănăstirea Snagov, de către primii voievozi de după Basarab, poate Vladislav sau succesorul său Radu I. Astfel, primele atestări documentare despre satele din zona Snagov aparțin secolului al XV-lea, ele fiind dăruite tot în aceeași perioadă Mănăstirii Snagov. Mai precis, cel mai vechi document este datat 7 noiembrie 1428, emis de către Dan al II-le la Târgoviște. „Drept accea după dăruirea pământului soției mele și doamna mea, am dăruit cu toată cinstea și buna chibzuială Snagovul, cu o bună dragoste împreună cu bălțile și satele Fringhișești și Turbați”, este textul documentului amintit. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați din regiunea București, iar în 1960 — în raionul Răcari al aceleiași regiuni. În 1968, a trecut din nou la județul Ilfov, mai multe comune fiind desființate și sate comasate pentru a obține structura actuală. În 1981, în urma unei reorganizări administrative a zonei, a fost inclusă în Sectorul Agricol Ilfov aflat în subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județului Ilfov. Nicolae Ceaușescu și anturajul său au folosit Snagovul ca reședința și stațiune. Peste 50 de șefi de stat, prim-miniștri, politicieni de top din peste 40 de state s-au plimbat pe lacul Snagov cu vaporașul de lux "Snagov 1" (astăzi numită "Leader"). La Snagov au fost produse și peste 250 de filme de către Castel Film România și alte case de producție. În Colecțiile Muzeale Snagov sunt prezentate circa 130 de personalități legate de Snagov. Atracțiile turistice ale acestei comune sunt:
• Ansamblul fostei Mănăstiri Snagov
• Palatul Snagov
• Colecțiile muzeale - Snagov
• Șase situri arheologice: sudul pădurii Scroviștea lângă Tâncăbești, altul chiar în Tâncăbești și încă patru la Vlădiceasa
• Rezervații naturale: Lacul Snagov (100 – 150 ha) și Pădurea Snagov (10 ha)
• Biserica “Sfântu Nicolae” din Ciofliceni – sec. 19
• Biserica “Sfântu Nicolae” din Ghermănești – datată 1790
• Hanul Tâncăbești – sec.19
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/03/albocacer-spania.html
ÎȚI MULȚUMESC!
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Răspunsuri