Mausoleul eroilor din municipiul Focșani reprezintă un osuar al eroilor români căzuți în primul război mondial și este situat în sudul orașului, pe Bulevardul București, la nr. 9 bis. Lucrările de construcție a mausoleului au început în anul 1925, la inițiativa publică și s-au întins pe o lungă perioadă de timp, acestea realizându-se și cu ajutorul Societății Mormintelor Eroilor Căzuți în Război. Alături de mesajul "Pro Patria", scris pe frontispiciu, ar mai fi de reținut o însemnare de-a lui Vasile Pârvan: “Moartea de război e moartea pentru salvare, e moartea pentru viitor, e moartea publică la care nu se plânge, ci se fac jurăminte...”Ca şi în cazul altor opere de interes obştesc, s-au deschis liste de subscripţie, s-au organizat serbări, baluri etc., s-au pus în vânzare cărţi poştale, dar cel mai sigur era sprijinul financiar al instituţiilor statului: Primăria şi Prefectura. Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale a contribuit la strângerea sumelor necesare continuării lucrărilor la Mausoleul Eroilor din Focşani, prin avizarea favorabilă pentru distribuirea de cărţi poştale cu imaginea Mausoleului. Anul 1932 a găsit construcţia tot nefinalizată, astfel că preocuparea majoră a Societăţii „Cultul Eroilor”, filiala Focşani, a rămas în continuare colectarea de fonduri pentru mausoleu, prin organizarea de diferite acţiuni; fondurile nefiind suficiente, lucrările au trenat. Lucrările considerate necesare pentru terminarea Mausoleului urmau să se execute în toamna anului 1940. În perioada 1 ianuarie 1931 – noiembrie 1943 s-a continuat cu exhumările osemintelor eroilor din judeţele Putna şi Prahova, precum şi completarea lucrărilor de construcţie a Mausoleului Focşani. Construcția a avut de suferit în timpul celui de-al doilea război mondial, dar mai ales după război, în timpul ocupaţiei trupelor ruseşti. Lucrările de reparaţii s-au efectuat abia între anii 1958 – 1959, mausoleul fiind considerat „un monument de veneraţie a oraşului”. După cutremurul din anul 1977 s-au executat noi lucrări de reparaţii şi tot atunci a fost organizată, în interiorul mausoleului, o miniexpoziţie foto – documentară. Aceasta vorbea vizitatorilor despre eroismul şi spiritul de sacrificiu de care au dat dovadă militarii ce-şi dormeau somnul de veci în criptele mausoleului. Din anul 1990, monumentul a servit ca biserică de cult pentru enoriaşii din zonă. În anul 2008 a revenit la situaţia sa iniţială, de monument memorial şi totodată a intrat în ample lucrări de restaurare. După cum se menţionează în documentele de arhivă, Mausoleul a fost proiectat de arhitectul Ştefan Balosin, construcţia începând în anul 1925. Mausoleul a fost construit din cărămidă, piatră şi beton pe un plan în formă de cruce. Construcţia de inspiraţie bizantină, cu trei turle, este bine proporţionată şi beneficiază de o suprafaţă de 457 mp. Peste corpul central se ridică o cupolă ce se sprijină în interior pe pandantivi şi arce, iar la partea superioară prezintă goluri arcuite în care s-au montat ferestre, cu scopul de a filtra lumina în interiorul mausoleului. Deasupra cupolei, în exterior, s-a amplasat o cruce din beton. Cupolele laterale, arcuite pe trei jumătăţi de sferă, se profilează ca o etajare de linii curbe.
Accesul în incinta Mausoleului se face pe scara cu trepte din beton şi uşa masivă din fier forjat, montată într-un portal masiv din beton. Acesta, străjuit de două coloane cu fusul rotund şi capiteluri compozite, sprijină un fronton cu decoraţii florale, care încadrează anul 1926. Suind scările mausoleului, intri într-un hol din care pe două scări laterale, cobori în sanctuarul în formă de treflă, unde se află trei osuare acoperite cu plăci de marmură, pe care s-au marcat inscripţiile cu numărul eroilor necunoscuţi ce îşi dorm aici somnul de veci. Pe cripta din stânga se poate citi inscripţia: „Aici odihnesc 582 ostaşi necunoscuţi din Războiul de Întregire: 1916 – 1919 – căzuţi în regiunea Panciu, Rugineşti şi Năneşti”. „Aici odihnesc 581 ostaşi necunoscuţi”, s-a înscris pe marmura albă de pe cripta centrală, iar de pe cea din dreapta aflăm că „Aici odihnesc 581 ostaşi necunoscuţi din Războiul de Întregire. 1916 – 1919 – căzuţi în regiunea Panciu”. Pe platforma superioară se află un monument din beton, rotunjit la partea superioară, pe care s-au fixat plăci de marmură. Acestea sunt marcate cu inscripţii ce amintesc de eroii vrânceni împuşcaţi în vara anului 1917, de către armata germană, pentru spionaj în favoarea armatei române şi care au fost înhumaţi în criptele mausoleului: „S-a ridicat această creştinească candelă din obol obştesc spre veşnica pomenire a eroilor: Vasile Chilian, Toma Cotea, Ştefan Săcăluş, Dumitru Pantazică şi Vasile Gălăţeanu executaţi de inamic în ziua de 17 Aug. 1917 pentru nestrămutata lor credinţă în neam şi ţară. 17 August 1937”. Cea de a doua însemnare menţionează că: „Moartea de războiu e moartea pentru salvare, e moartea pentru viitor, e moartea publică la care nu se plânge, ci se face jurăminte”. Deasupra inscripţiilor se află o cruce în relief, înscrisă într-un cerc, cu raze între braţe. Per total la mausoleul din Focșani sunt înhumați în osuar 1904 eroi, iar în morminte individuale (firide), 418 eroi, deci un total de 2 422 eroi.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/01/savona-italia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
Vizualizări: 5
-->
Răspunsuri