Monumentul Eroilor de pe Măgura Ocnei din orașul Târgu Ocna, județul Bacău este un monument comemorativ (mausoleu) al militarilor români morți în primul război mondial, ridicat între anii 1925 – 1928 la o altitudine de 520 m într-un punct important al arealului în care, Armata Română a dus luptele de apărare necesare susținerii frontului de la Oituz. Construcția este situată pe dealul Măgura, lângă mănăstirea Măgura Ocnei, care a servit drept spital de campanie în anul 1917. Clădirea monumentului se află într-o poziție care domină împrejurimile, la circa 3 km distanță de mers pe jos de Halta CFR Salina. Fondurile necesare pentru această construcție au fost adunate prin subscripție publică de către Mihai Teodoru, inițiatorul acestui proiect, sprijinit de arhitectul Constantin Ciogolea, fiu al orașului stabilit la București și proiectant al construcției. La punerea pietrei de temelie, în anul 1925, a asistat și principele Carol, fost comandant onorific al vânătorilor de munte în război. Lucrările de construcție au fost executate de către un colectiv format din 40 militari, zidari, pietrari și cioplitori, coordonați de plutonierul de geniu Gheorghe Angheluță. Piatra cioplită folosită la ridicarea monumentului a fost exploatată de la 300 sute de metri distanță.
Fasonarea acesteia s-a făcut la locul exploatării, conform cu specificațiile proiectului, apoi materialul rezultat a fost transportat cu tărgile. Schela care a ajutat la ridicarea monumentului a fost făcută din lemn de mesteacăn. Alte materiale de construcție precum cimentul, varul, nisipul au fost urcate pe deal din oraș în căruțe cu două roți, iar pe schelă, cu scripeți manuali. La 6 august 1928 a fost făcută inaugurarea construcției, în prezența autorităților civile și militare, a populației din zonă și a elevilor de la mai multe școli. La etajul I a fost montat un ceas mecanic care acționa la fiecare jumătate de oră un clopot aflat la etajul II, ceasornicarul Neculai Nălboc urcând săptămânal pentru armarea mecanismului. La parter, se afla o cameră de refugiu cu portretele Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, în mărime naturală, precum și al lui Carol al II-lea în uniformă de vânător de munte. Tot în clădire se afla și un muzeu mic ce expunea fotografii, memorii de război (printre care și aceea a generalului Henri Berthelot) și cărți poștale scrise pe coji de mesteacăn, trimise de pe câmpul de luptă acasă de către militari. Până la începutul celui de-al doilea război mondial, clădirea a fost păzită de ostașii din garnizoana orașului,zi și noapte. După ultimul mare război, clădirea fost părăsită și lăsată în paragină. La 26 august 1945 monumentul a fost devastat de către trupele sovietice: ușile au fost deschise și exponatele originale au fost furate, geamurile au fost sparte, ceasul a fost furat și mecanismul acestuia distrus. Abia în anul 1972 Nicolae Costin, fiu al unui soldat ce a luptat la Mărășești, care fiu era șef de lot al Trustului de Construcții Industriale Gheorghe Gheorghiu-Dej (Onești), a început renovarea construcției, primăria orașului alocând o sumă de 40000 lei pentru reparații.
Lucrările de restaurare au durat în total șase luni. Foarte greu a fost să se introducă curentul electric pentru iluminarea interioară și exterioară, stâlpii metalici pe care sunt montate cele patru reflectoare, fiind fixați în stâncă. Montarea instalației electrice a durat o săptămână. Ulterior, s-au făcut demersuri la Muzeul Militar Național pentru a obține câteva exponate. De acolo au provenit câteva arme, o uniformă, fotografii, tablouri, căști germane și franțuzești, măști de gaze și cele două drapele originale după care s-au făcut copiile fidele expuse. Drumul actual, modernizat în 1972 a înlocuit vechiul drum de căruțe, folosit în primul război mondial. Atât pe acest drum, cât și pe cărările ce duc spre monument, sunt amplasate bănci din lespezi de piatră, încrustate cu numele unor localități în care au fost realizate cunoscute fapte de arme: Rovine, Podu Înalt, Călugăreni, Plevna și Oituz. Monumentului a fost reinaugurat în data de 9 mao 1974. Monumentul este unic în țară din punct de vedere architectural. Acesta cuprinde un parter și două etaje, legate printr-o scară interioară circulară și are o înălțime de 22 m, fiind în întregime ridicată din piatră cioplită. Forma sa este de obuz, iar clădirea oferă o priveliște panoramică a zonei înconjurătoare. La etajul I se află un mic muzeu cu însemne și mărturii documentare din primul război mondial, respectiv o colecție de fotografii, armament, uniforme militare, planuri de luptă, tablouri, medalii și decorații. Printre tablourile în ulei expuse aici se regăsesc Portretul mareșalului Alexandru Averescu (pictat de col. (r) Popescu Drăgușeni), Asaltul Cireșoaiei (pictat de col. (r) Nicolae Nica) și Post de prim ajutor regimentar (la Schitul „Măgura Ocnei”, pictat de de slt. (r) Nicolae Petrovici). Printre fotografii, se găsește cea originală făcută la Masa Reginei de pe delul Cireșoaia de către fotograful bârlădean Stanciu Kotetschi, în parimăvara anului 1918. Se mai află expuse și elemente de muniție (obuze de tun folosite de vânătorii de munte, cartușe de diferite calibre etc.) precum și mărturii fotografice cu generalii Alexandru Averescu, Constantin Prezan și Eremia Grigorescu. La parter există o placă comemorativă depusă pe mormântul eroului necunoscut, în care se regăsesc oseminte descoperite în tranșeele de pe Coșna. Pe placă este gravat următorul text:
„Ostași ce ați căzut pentru țară,
Viteji ai credinței, soldați,
Oriunde în morminte voi stați,
Vă fie țărâna ușoară !”
- Eroilor căzuți în războiul 1916-1919
Deasupra mormântului eroului necunoscut străjuiesc 2 drapele de luptă, unul al Regimentului 15 Infanterie și celălat al Regimentului 4 Artilerie, două dintre regimentele care au luptat pe frontul de la Oituz Pe frontispiciu stă înscris: “Spuneţi generaţiilor viitoare că noi ne-am făcut datoria”.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/09/monede-euro-de-colectie-belgia-18.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri