Monumentul Vânătorilor din Ploiești este un monument istoric ce a fost construit în cinstea militarilor prahoveni din Batalionul 2 Vânători, condus de Alexandru Candiano-Popescu, care a contribuit hotărâtor la prima mare victorie românească din războiul de independență - Grivița, 30 august 1877, deși județul Prahova a mai dat 2 unități la acel război: Regimentul 7 Prahova și Regimentul 4 Călărași.
Pe unele cărți poștale monumentul mai este botezat și cu numele Monumentul Libertății sau Monumentul Independenței.După război, un grup de foști combatanți, împreună cu mulți alți tineri entuziaști, au început să strângă fonduri pentru ridicarea monumentului. În anul 1890 apare initiativa lui Ion Gr. Sorescu de a ridica un monument dedicat acestora.
S-a format un comitet de actiune si s-a inceput strangerea de fonduri prin liste de subscriptie, organizarea de baluri, etc. În 7 ani au contribuit 20000 de oameni, din toată țara, și realizarea monumentului a fost încredințată sculptorului George Vasilescu.
Inițial, monumentul trebuia să fie o columnă cu un vultur în partea superioară și un soldat la baza sa, grupul statuar fiind înconjurat de 4 lei. Proiectul s-a schimbat pe parcurs, columna fiind înlocuită cu un obelisc de granit, iar leii cu sculpturi în bronz ale soldaților prahoveni.
Pentru realizarea lor, George Vasilescu s-a documentat în Ploiesti asupra uniformelor și armelor de epocă, cerând apoi autorităților locale să îi precizeze unde urma să fie amplasat monumentul pentru a-l integra cât mai bine în spatiul arhitectural. Inaugurarea trebuia să aibă loc în anul 1896, însă partea de granit a monumentului a suferit deteriorări în timpul transportului din Italia, așa că sculptorul Vasilescu s-a angajat să repare piesele stricate pe cheltuiala sa.
Dezvelirea monumentului a avut loc în 1897, dar nu pe 30 august (când s-ar fi împlinit 20 de ani de la asaltul asupra redutei Grivita 1), ci pe 12 octombrie, într-un cadru festiv.
Au fost prezenți toți politicienii locali, dar și personalități precum Alexandru Candiano-Popescu, Grigore Ion (soldatul care capturase steagul otoman de pe redută), Nicolae Prușanu (reprezentantul veteranilor) și Regele Carol împreună cu prințul Ferdinand, domnitorul fiind cel care a inaugurat monumentul.
El are o concepție amplă, triumfală, combinând în jurul unui obelisc înalt de granit, așezat pe un soclu cubic, elemente simbolice din bronz, reprezentând, în vârf, un vultur cu aripile desfăcute, ținând în cioc un stindard, statuile a patru vânători, precum și altoreliefuri cu scene de luptă, alegorii prezentând pe Zeița Victoriei în mijlocul oamenilor și asaltul de la Grivița 1.
Trebuie spus că inițial monumentul a avut 4 altoreliefuri dar două au dispărut. Astăzi monumentul este situat în centrul sensului giratoriu din fața gării Ploiești-Sud (montat în anul 1980). Inițial monumentul a fost ridicat pe rondul dinspre centru al Bulevardului Independenței, iar după bombardamentele din cel de-al doilea război mondial s-a mutat în scuarul de lângă Pasajul superior Ploiești (anul 1954).
Pe altoreliefurile dispărute sau intenționat scoase era marcat momentul inaugurarii, participantii la acea festivitate și numele a o parte dintre donatori. Este posibil ca autitățile locale comuniste să fi considerat că monumentul este meritul tuturor ploieștenilor, nu numai al celor înscriși, și să nu mai vorbim despre dragostea acestora pentru rege și regalitate.La rondul cu monumentul anual la data de 10 mai (ziua nationala a Regatului), aveau loc întruniri publice.
Deși inițial monumentul era flancat de două tunuri turcești capturate după anul 1916, când armata germană a ocupat orașul, tunurile au fost demontate și predate otomanilor. După reinstalarea și reinaugurarea monumentului din anul 1954, altorelieful de pe fațada principală, care amintea de festivitatea de inaugurare, și implicit de Rege, a fost înlocuită cu una care vorbea de ”frăția de arme româno-ruse” și de cea dea 10-a aniversare a ”eliberării patriei noastre de către glorioasa armată sovietică”, iar monumentul s-a redenumit Monumentul frăției de arme româno-ruse. După cutemurul din anul 1997 monumentul a suferit o altă renovare și reinstalare în piața din fața Gării de Sud.
Din pacate, astăzi trecătorii cred că acest moument și-a pierdut din semnificația sa și din rolul pentru care a fost gândit, el fiind greu observabil. El este eclipsat de marile panouri publictare, fântâna din fața gării, dar și imensitatea blocului Gioconda, al doilea ca mărime din oraș. Astăzi se cristalizează în rândul ploieștenilor ideea ca monumentul să fie reinstalat exact în poziția și pe locul unde s-a dezvelit pentru prima dată.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/01/maldive.html
ÎȚI MULȚUMESC!
Răspunsuri
Și o medalie...