Roman este un municipiu în județul Neamț, situat în partea centrală a Podișului Moldovei, la confluența râurilor Siret și Moldova.Orașul este străbătut de șoseaua națională DN2 (parte a drumului european E85 care îl leagă spre nord de Suceava și spre sud de Bacău, Buzău, București.
La Roman, acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN15D care îl leagă spre vest de Piatra Neamț și spre est de Vaslui. Gara Roman este stație a magistralei feroviare 500 care leagă Bucureștiul de frontiera cu Ucraina, gara Vicșani. Din magistrala 500, la Roman se ramifică magistrala secundară Roman – Buhăiești.
La recensământul din anul 2011 municipiul număra 50713 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 69268 locuitori) dintre care: români – 88,32%, romi – 3,05% și restul necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a municipiului Roman astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 80,22%, romano catolici – 10,48% și restul – nedeclarată sau altă religie.Primele mențiuni despre această localitate găsim în Letopisețul Novgorodului, datat în jurul anului 1387 si in cronica lui Nestor.
Primul document intern este un hrisov de danie din data de 30 martie 1392. Se apreciază că numele orașului a fost preluat de la Roman I Mușat, considerat întemeietorul orașului. Romanul a fost de-a lungul istoriei sale unul din cele mai importante centre urbane ale Moldovei, fiind un oraș cosmopolit datorită prezenței mai multor grupuri etnice, cuprinzând, pe langă comunitatea româneasca, comunități importante de armeni, evrei și o importantă comunitate catolică.
Importanța Romanului medieval este arătată de prezența în oraș a unei arhiepiscopii, care a avut și rol de mitropolie a Romanului și a Țării de Jos a Moldovei. Neavând documente certe care să ateste cu precizie data întemeierii arhiepiscopiei, istoricii consideră că aceasta a fost cel mai probabil înființată în perioada 1408 – 1413 în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. În anul 1950, Romanul a căpătat statut de oraș regional și a devenit reședință a raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952-1956, din Regiunea Iași).
Reforma administrativă din anul 1968 nu a reînființat județul Roman, orașul primind statut de municipiu și trecând la județul Neamț. Până în anul 1990 cele mai importante întreprinderi din Roman erau Întreprinderea de Țevi Roman (înființată în anul 1957), Întreprinderea Mecanică Roman (fostul arsenal al armatei) și Întreprinderea de Fire și Fibre Poliamidice Roman (înființată în anul 1979, construită pe locul fostului aerodrom Roman).
După 1990, unele dintre ele s-au privatizat, altele sunt în lichidare. În anul 1858 s-a înființat Seminarul epiarhial. În anul 1892 începe contrucția unei clădiri proprii, finalizată în 1897. Își reîncepe activitatea ca seminar teologic din anul 1990. În anul 1872 s-a înființat Gimnaziul "Roman Vodă". Școala se mută în actuala clădire în care funționează abia în anul 1899.
În anul 1880 a luat ființă Școala de meserii, una din cele mai vechi școli profesionale din Moldova. În perioada 1921 – 1923 s-a construit liceul de fete "Sturza Cantacuzino", printr-o donație făcută statului de către prințesa Maria Sturza, fiica prințului Ion Ghica, și de către fiica acesteia, prințesa Ecaterina Cantacuzino.
În anul 1925 s-a inaugurat Gimnaziul comercial de băieți, devenit ulterior liceu, iar în anul 1929 - Școala profesională de ucenici de pe lângă Arsenalul Armatei. În anul 1884 s-a inaugurat spitalul Precista Mare, dotat cu inventar și mobilier nou; construcția a durat peste 12 ani.
Câteva dintre monumentele istorice ale orașului sunt:
- Catedrala arhiepiscopala a Romanului - construita de catre domnitorul Petru Rareș pe locul vechii catedrale mitroplitane care data din secolul al XIV-lea. Lucrările la actuala catedrală arhiepiscopală au durat timp de 8 ani, încheindu-se în anul 1550 prin grija soției lui Petru Rareș - doamna Elena.
- Biserica Precista Mare – ctitorită de doamna Ruxandra - văduva lui Alexandru Lăpușneanu
- Biserica Albă – atestată documentar – 2 mai 1753
- Biserica Sfântul Nicolae - ridicată probabil pe la 1600 și atestată documentar în "mărturisirea hotarnică" din 3 septembrie 1752.
- Biserica Armenească – realizată în anul 1609
- Biserica romano catolică
Multe personalități ale evului mediu românesc sau ale epocii moderne s-au născut, au trăit sau doar au poposit pentru o vreme la Roman. Printre acestea enumăr pe:
- Episcopul Macarie, care a trăit la Roman între anii 1531 și 1558.
- Episcopul Dosftei - a tradus și versificat la Roman „Psaltirea în versuri”, tipărită apoi la Kiev în 1673.
- Marele cronicar Miron Costin - care avea o moșie în apropierea orașului, a trăit și a sfârșit tragic în Roman.
- Veniamin Costachi - cunoscut ierarh cărturar, a fost episcop de Roman între anii 1796 și 1803.
- Melchisedec Ștefănescu - episcop al Romanului și Hușilor între anii 1879 și 1892 și membru al Academiei Române
Alte personalități române care s-au născut sau au locuit vremelnic în acest oraș sunt:
- Otilia Cazimir – poetă (1894 - 1967)
- Calistrat Hogaș - scriitor (1847 - 1917)
- George Topârceanu – poet (1886 - 1937)
- Cezar Petrescu – scriitor (1892 - 1961)
- Nicolae Iorga – istoric, om politic, membru al Academiei Române (1871 - 1940)
- Mihail Jora – compozitor (1901 - 1971)
- Sergiu Celibidache – dirijor, compozitor, membru al Academiei Române (1912 - 1996)
- Haralamb Zincă – scriitor (1923 - 2008)
- Sandu Sticlaru – actor (1923 - 2006)
- Ion Ionescu de la Brad – profesor (1818 – 1891)
- Constantin I. Istrate – chimist și medic, membru al Academiei Române (1850 - 1910)
- Mihai Lucan - profesor universitar doctor (n.1948)
- Andreea Marin – jurnalistă (n.1974)
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/savigliano-italia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri