Satu Mare (în limba maghiară - Szatmárnémeti, colocvial Szatmár; în limba germană - Sathmar; în limbile ebraică și idiș - סאטמאר, pronunțat Satmar, Satmer sau Sacmer; vechea denumire românească Sătmar sau Sătmar-Mintiu) este municipiul reședință al județului cu aceași nume, din nord-vestul țării, care includ și satul Sătmărel.
Orașul este situat în nord-vestul României, pe râul Someș, la 13 kilometri de granița cu Ungaria și la 27 kilometri de granița cu Ucraina.
La recensământul din anul 2011 municipiul număra 102411 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 115142 locuitori), dintre care: români – 54,2%, maghiari – 34,61%, romi – 1,24%, germani – 1,02% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a municipiului Satu Mare astăzi se prezintă astfel: ortodocși – 44,57%, romano catolici – 18,05%, reformați – 17,53%, greco catolici – 7,29% și restul – nedeclarată sau altă religie.
Dacă în anul 1880 orașul număra 19708 locuitori (955 români, 17028 maghiari, 737 germani și restul - alte etnii), în 1930 număra 51495 locuitori (16251 români, 21916 maghiari, 939 germani, 10639 evrei, 642 romi și restul - alte etnii) iar în anul 1992 număra 130584 locuitori (71502 români, 53917 maghiari, 3681 germani, 61 evrei, 1031 romi și restul - alte etnii).
În anul 2010, un număr 650 de cetățeni străini aveau rezidență la Satu Mare. Situat la o altitudine de 126 m faţă de Marea Neagră, oraşul este aşezat pe o terasă constituită din lunca aferentă Someşului inferior.
Fiind un oraş de graniţă, are deschideri prin căi de comunicaţie rutieră cu Ungaria pe la vama Petea, şi feroviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu.
Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecând spre Baia Mare şi Sighet (prin Ţara Oaşului), precum şi de cea dinspre Zalău.
O altă poartă de intrare şi ieşire nu numai internă dar şi internaţională, este cea creată de linia aeriană Bucureşti — Satu Mare şi de liniile aeriene cu funcţionare temporară dinspre nordul Europei.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona oraşului şi rnai întinsă în amonte şi aval de acesta; inundabilă în perioada precipitaţiilor abundente, cîmpia aluvionară în prelugirea luncii are configuraţii de relief variate în hotarul oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu micro depresiuni, albii părăsite etc.).
Formarea reliefului actual al zonei oraşului se datează la sfîrşitul pliocenului din era terţiară, fiind legată de colmatarea Lacului Panonic.
Stratigrafia solurilor este reprezentată de depozitele de nisip, loess, pietriş, avînd în general 160—180 cm grosime, peste care, datorită vegetaţiei, s-au format soluri podzolice, creîndu-se astfel condiţii prielnice pentru culturile agricole (cereale , zarzavaturi, pomi fructiferi).
Oraşul Satu Mare beneficiază de o climă temperată continentală moderată. Perioadele de iarna, datorita aşezării nordice, sunt mai lungi şi mai reci la Satu Mare, valoarea termică medie a anotimpului rece fiind mai scăzută (—17°C) decât valorile înregistrate în celelalte oraşe din vest (—15°C la Oradea şi -12°C la Timişoara).
Umiditatea atmosferică este destul de ridicată. Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitaţii primăvara şi vara.
Reţeaua hidrografică în zona oraşului Satu Mare este reprezentată de râul Someş, în nord pârîul Sar, iar la sud pârîul Homorod.
Constituirea şi evoluţia municipiului Satu Mare a fost strâns legata de rîul Someş, care, în afară de condiţiile prielnice de aşezare a unei comunităţi umane în preajma lui, a oferit, începând cu evul mediu timpuriu, posibilitatea unor intense legături comerciale cu regiunile riverane ale acestei ape, a favorizat practicarea morăritului, pescuitului , etc.
Câteva dintre atrcațiile turistice ale municpiului Satu Mare sunt:
- Turnul Pompierilor - construit în anul 1904 din inițiativa episcopului Gyula Meszlenyi, proiectat de Ferencz Dittler și construit de Lajos Vajnay
- Holetul Dacia construit în anul 1902 după planurile arhitecților Balint Zoltan și Jambor Lajos, în stil secesionist unguresc, Hotelul Dacia este probabil cel mai emblematic monument din Satu Mare, macheta acestuia obținând premiul II. la Expozișia Mondială de la Viena
- Palatul Episcopiei romano catolice, proiectat de arhitectul conților Karolyi, Joseph Bitthauser și construit între 1804 și 1840 în stil clasicist. Palatul este reședința episcopilor romano-catolici de Satu Mare și clădirea Grupului Școlar Teologic Romano-Catolic “Ham Janos”
- Teatrul este cea de-a doua clădire de teatru în oraș (prima fiind demolată în anul 1889). Temeliile ei au fost depuse pe 18 mai 1892,, inaugurarea având loc, în cadrul unei ceremonii festive, pe 14 ianuarie 1892. Proiectul a fost realizat de Voyta Adolf, lucrările au fost efectuate sub supravegherea arhitectului Szikszay Lajos din Debrețin, iar decorațiile interioare au fost create de cătrea Spanraft și Hirsch.
- Catedrala romano-catolică cu hramul "Înălțarea Domnului", a fost edificată la începutul secolului al XIX-lea în stil clasicist, din inițiativa episcopului Janos Ham și proiectată de renumitul arhitect maghiar Jozsef Hild
- Biserica reformată cu lanțuri - proiectat de Zsigmond Preinlich și construit între Anii 1788 – 1807 în stil baroc german. Biserica cu lanțuri este cea mai veche biserică a orașului.
- Catedrala Greco-Catolică “Sfinții Arhangheli Mihai și Gavriil”este cea de-a doua biserică greco-catolică română a orașului. Vechea biserică, folosită inițial și de greco-catolicii ruteni, a fost construită în 1803 în stil baroc, fiind demolată în anul 1932 pentru a face loc unui lăcaș mai cuprinzător. Noua biserică a fost construită pe locul bisericii demolate, după planurile arhitecților Victor Smigelschi și G.P.Liteanu. Stilul construcției este inspirat de arhitectura românească tradițională.
- Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” („catedrala”)- construită între 1932 și 1937, după planurile arhitectului bucureștean G.P.Liteanu. Biserica este cea mai veche și cea mai monumentală biserică ortodoxă română din oraș, fiind, totodată, catedrala protopopiatului ortodox. Clădirea îmbină armonios stilul bizantin cu elemente tradiționale, respectând stilul bisericilor românești cu brâul exterior specific.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/04/monede-euro-de-colectie-belgia-13.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri
Fain!