Cisteiu de Mureș, mai demult Cisteiu Unguresc (în limba maghiară Magyarcsesztve, alternativ Maroscsesztve, colocvial Csesztve), este un sat ce aparține de orașul Ocna Mureș din județul Alba. Dintre atractiile turistice ale localității enumăr:
- Palatul (castelul) Mikeș, sec. XVIII-XIX, stil clasicist, monument istoric
- Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril, monument istirc
- Biserica Reformată Calvină
Ocna Mureș, mai demult Uioara (în latină - Salinae sau Salinis, în maghiară Marosújvár, în germană Miereschhall), este un oraș, fostă stațiune balneoclimaterică din județul Alba, care include și satele: Uioara de Jos, Uioara de Sus, Cisteiu de Mureș, Micoșlaca și Războieni-Cetate, fiind situat în NE județului , la 55 kilometri de Alba Iulia. Prima atestare documentară datează din anul 1203 sub numele de Uioara (care provine de la cuvântul maghiar Ujvár - Orașul Nou). Alte denumiri ale localității în timp au fost: Maros-Újvár, Maroschujwar, Újvár, Újvár-Akna, Marosújvárakna, Marosakna, Uioara, Ocna Murășului, Ocna Mureșului, Murăș Uioara, Salinele Murăș Uioarei, Ocne și Steinfort. La recensământul din anul 2011 orașul număra 13036 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 15503 locuitori) dintre care: români – 78,14%, maghiari – 8,75%, romi – 6,59% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului Ocna Mureș astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 73,7%, romano catolici – 1,67%, reformași – 6,38%, penticostali – 4,3%, greco catolici – 4,14%, baptiști – 1,03% și restul – nedeclarată sau altă relighie.
Palatul Mikeș a fost construit la jumătatea secolului al XIX-lea, în stil neoclasic, în cadrul unui ansamblu baroc existent ce mai cuprindea o curie și clădiri anexe. În anul 1948 el a fost naționalizat și a funcționat ca sediu CAP și apoi ca grădiniță. După 1990 a fost lăsat în paragină. Palatul de la Cisteiu de Mureş, judeţul Alba, a aparţinut familiei Mikes Janos, una dintre cele mai importante familii secuieşti din Transilvania, menţionată încă din 1506. Ansamblul de la Cisteiu de Mureş este compus din mai multe clădiri datând din perioade diferite: aliniată cu accesul principal se află curia, ridicată în 1796, din care se păstrează astăzi un impresionant timpan baroc. Urmează hambarul, ce datează tot din secolul al XVIII-lea. Ultimul element al ansamblului este palatul neoclasicist, construit în secolul XIX, cu un parter supraînălţat. Palatul este astăzi în ruine, din el păstrându-se pivniţele, câţiva pereţi şi coloanele din cărămidă de la intrare. Istoricii identifică un ansamblu impresionant prin rigurozitatea structurii şi eleganţa stilisticii, de factură clasicistă, aşadar de inspiraţie antică. E ceea ce se vede, de fapt, în ferestrele rotunjite şi în colonada cu capiteluri de ordin doric, cu 14 coloane în total, care împodobeşte faţada nordică a construcţiei. Nu e prima imagine ce ţi se oferă, de cum intri în curte, dar e cu siguranţă cea mai puternică. Prima imagine, însă, o constituie însăşi intrarea în castel, alcătuită din 10 ferestre, cu frontoane şi ancadramanente. S-au păstrat cât de cât, aşa că până şi azi reuşesc să te uimească prin simetria lor. Întregul ansamblu arhitectonic e orientat pe lungime, dominând caracterul de orizontalitate. Avea şi etaj, poartă de acces (de secol XVIII), precum şi un sediu al administraţiei pontificale (datat 1796) şi un hambar. Au dispărut aproape în totalitate, în principal datorită furturilor. În schimb, a rămas capela. Mai precis, 3 din cei 4 pereţi exteriori, plină de bălării şi bucăţi de ziduri prăbuşite.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/04/monede-dolari-canadieni-de-colectie-3.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri
Foarte interesant! Multumim!