La data de 6 iulie 1935 în orașul Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud s-a inaugurat Sanatoriul „Dr. Ciuta” al Casei Muncii CFR. A avut loc un serviciu divin oficiat de părintele protopop greco-catolic Aurel Chintăuan și preotul greco-catolic Anton Buga, la care a luat parte multă lume. După aceea a luat cuvântul dl. Vasile V. Beloiu – inspector de control al Casei Muncii CFR., arătând rostul acestui sanatoriu, aducând elogii doctoriței Ciuta pentru construirea lui și marea operă de binefacere adusă funcționarilor drumului de fier. În după-amiaza aceleiași zile, la ora 14, a avut loc un banchet la care au fost prezente numeroase personalități ale orașului și județului. La banchet au toastat părintele protopop Chintăuan și Iustin Sohorca cărora le-a răspuns căpitanul Negoiță. Ca directoare a acestui sanatoriu a fost numită Olga Barbolovici care și-a dovedit calitățile de gospodină și femeie inimoasă, îngrijind cu atenție toți bolnavii ce i-au fost încredințați. În acest sanatoriu se tratau boli stomacale, intestinale, ale ficatului, precum și toate complicațiile lor, diabetul, guta cronică, litiaza renală și toate manifestările anafilactice. Sanatoriul avea 38 de camere, elegant mobilate, echipate complet cu rufărie nouă și suficientă, având toate echipamentele de rezervă pentru paturi și masă. Peste tot era introdusă lumina electrică și conducta de apă, fiecare cameră având chiuvetă de marmură. Bucătăria și baia sanatoriului au fost construite cu mult gust din faianță. în sufragerie puteau lua masa până la 150 de persoane. Asistența medicală în sanatoriu era asigurată de către dr. Marius Oana, medicul șef. Construirea acestui sanatoriu a deschis noi perspective dezvoltării localității.
Sângeorz-Băi, mai demult Sângiorgiul Român, Sângeorzul Român (în dialectul săsesc - Gergn, Sänt-Jorich sau Sänt-Gergn, Gergnâ, în limba germană - Rumänisch-Sankt-Görgen, Sankt Georgen sau Georgenau, în limba maghiară – Oláhszentgyörgy sau Naszódszentgyörgy) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, care include și localitățile: Cormaia și Valea Borcutului. Aşezarea este cunoscută în documente din anul 1245 sub denumirea de San Gurgh pe când Valea Rodnei, opidul Rodna şi Sîngeorzul precum alte opt localităţi formau atunci o unitate administrativă-teritorială care era sub ordinile regelui ungar şi administrat de comitatul secuiesc. Populaţia localităţii este formată din băştinaşi, cu origini neclare, dar posibil din populaţii de agatârși, bastarni și carpi. Al doilea val de populaţii au fost imigranţii reprezentaţi de maghiari, huni și tătari. Colonişti străini au fost cel de-al treilea val de populaţii aceştia fiind cavaleri teutoni și călugări benedictini. În secolul al XV-lea, localitatea s-a numit o vreme Zentihgygurgh. În anul 1453, localitatea s-a aflat în posesia lui Iancu de Hunedoara, pe urmă a fiului său, regele Matei, iar în anul 1475 a fost încredinţată magistratului Bistriţei. În anul 1876 Sîngeorz-Băi a facut parte din Districtul Autonom Românesc al Năsăudului din comitatul Bistriţa-Năsăud. În anul 1950 a intrat în componența raionului Năsăud ca şi comună, din anul 1958 devenind oraș, fiind alipite și cele două sate menţionate mai sus. În ultimele secole a fost cunoscută utilitatea apelor minerale, ale căror efecte terapeutice au fost recunoscute din 1770 de câtre oficilităţile de la Viena. A urmat apoi timp de două secole dezvoltara localității ca staţiune balneo-climaterică cunoscută cu denumirea de Băile Hebe. În anii 1945-1950 staţiune a fost preluată de Ministerul Sănătăţii, perioada în care toate vilele private din localitate au intrat în posesia statului. În anii 1955-1957, s-a încercat îmbutelierea sticlelor cu apă minerală şi comercializarea acestora. Astăzi localitatea este staţiune balneo-climaterică, fiind aşezată in partea de nord-est a judeţului Bistriţa-Năsăud, fiind traversată de râul Someșul Mare. Apa minerală de aici - în total zece izvoare - a făcut din localitate o staţiune de munte îndrăgită de turişti, in special de cei care urmează un tratament climateric (afectiuni ale aparatului digestiv şi afecţiuni reumatismale). Hotelul "Hebe", cu 900 de locuri, dar si fostul hotel "UGSR" (actualul Hotel Someşul 2**), cu 600 de locuri, asigură, pe lânga o serie de vile, pensiuni şi cabane, posibilităti optime de cazare la standarde de la o stea la 3 stele. Aerul curat de munte este un alt avantaj al acestei localităţi de la poalele Munţilor Rodnei. Aici se află 9 tipuri diferite de izvoare de apă minerală, cu proprietăţi de vindecare pentru afecţiuni ale tubului digestiv, ale ficatului sau care pur şi simplu te ajută să-ţi păstrezi sănătatea. Proprietăţile acestor izvoare minerale concurează cu mult mai cunoscutele staţiuni Vichy-Franţa sau Karlovy Vary-Cehia. Tratamentul se face într-o bază de tratament modernă care aparţine staţiunii, dotată cu instalaţii de hidroterapie, electroterapie, instalaţii pentru băi calde cu apă minerală şi mofete. De asemenea staţiunea are şi instalaţii pentru aerosoli şi inhalaţii, instalaţii pentru împachetări cu parafină şi săli de gimnastică medicală. La recensământul din anul 2011 orașul număra 9679 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 10200 locuitori), dintre care: români – 95,21%, romi – 1%, maghiari – 0,31% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componenţa confesională a oraşului Sângeorz-Băi astăzi se prezint aproximativ astfel: ortodocși – 69,2%, penticostali – 20,95%, greco catolici – 5,17% și restul – nedeclarată sau altă religie. Câteva dintre atracțiile turistice ale orașului sunt:
- Biserica de lemn din Sângeorz-Băi
- Vila nr.1 (monument istoric)
- Muzeul de Artă Comparată
- Mănăstirea Cormaia
- Biserica Sfântul Ierarh Nicolae
- Izvoarele de apă minerală 1 - 10
- Cariera de Marmură
- Biserica greco-catolică
- Valea Borcutului
Aici s-a născut Saveta Bogdan (n.1946), interpretă de muzică populară românească și fostul mare fotbalist Gavril Balint (n.1963).
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/05/udine-italia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri