12421852068?profile=RESIZE_584x

Școala militară de cavalerie, denumire inițială Şcoala Superioară de Cavalerie Regele Ferdinand I, denumire actuală Unitatea Militară nr. 01417 este o clădire monument istoric din municipiul Târgovişte, situată foarte aproape de gară, pe Bulevardul Castanilor, fost Carol I, este cazarma în care au fost reținuți și executați soții Ceaușescu, în revoluția din decembrie 1989. În anul 1892 şcolile de cavalerie din Craiova şi Bucureşti sunt mutate la Târgovişte, unde se înfiinţează „Şcoala Superioară de Cavalerie”, primul comandant fiind lt. Col. Remus Boteanu. Aceasta a fost o formă academică de învăţământ militar, pentru care între 1895 -1898 se construieşte şi un pavilion administrativ undeva în apropierea pieţei centrale a oraşului, consfinţit prin Înaltul Decret nr. 2496 din 13 iulie 1898.

12421852267?profile=RESIZE_584x

Urmarea firească a fost un act de concesiune din 29.01.1899, prin care Dimitrie Athanasiu, primarul oraşului Târgovişte, şi maiorul D. Drăgotescu, delegat al Ministerului de Război, pun la dispoziţia „Administraţiei Războiului” o suprafaţă de 102 hectare şi 8198 metri pătraţi „situată în partea de sus a oraşului” pentru noi construcţii ale Şcolii de Cavalerie şi realizarea unui unui câmp de instrucţie şi alergări. În ziua de 20 octombrie 1907, la Târgovişte, în apropierea gării oraşului, s-a pus piatra fundamentală la un nou  local pentru Şcoala de Cavalerie. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa A.S. Regale Principele Ferdinand, comandant al Corpului 2 Armată şi Inspector general al Cavaleriei, a Ministrului de război, general Averescu, a Prefectului judeţului Dâmboviţa, C. Dimitriu şi a tuturor autorităţilor militare şi civile din garnizoana Târgovişte.

12421852093?profile=RESIZE_584x

După serviciul religios și după discursurile ţinute de Prefectul judeţului şi Ministrul de război, s-a procedat la citirea şi semnarea actului fundamental, apoi A.S. Regală Principele Ferdinand, cu un ciocan şi o mistrie de argint a zidit tubul de metal, cu actul fundamental, în temelia noului local. Pană după al II-lea Război Mondial, ciocanul şi mistria de argint au fost păstrate într-o nişă, cu perete de sticlă, în holul clădirii principale, fiind păzită permanent de elevii şcolii. Şcoala de Cavalerie nou întemeiată  va reprezenta, pentru o jumătate de secol, o instituţie de elită a învăţământului militar, formând generaţii de ofiţeri de cavalerie, activi şi de rezervă, ce se vor acoperi de glorie în primul şi al II-lea Război Mondial. Totodată, prin valoarea ofiţerilor, a profesorilor, prin valoarea educaţiei date elevilor, Şcoala de Cavalerie a reprezentat un focar de înaltă civilizaţie, devenind o emblemă a oraşului Târgovişte, a armatei şi a societăţii româneşti.

12421852474?profile=RESIZE_584x

În timpul primului război mondial, ca urmare a ofensivei germane din 1916, Şcoala de ofiţeri de cavalerie din Târgovişte a fost provizoriu dislocată la Bârlad şi Botoşani, fiind readusă înapoi la 1918. Deschiderea şcolii din fosta Cetate de Scaun a Târgoviştei a ţinut cont de conformaţia terenului, ideal pentru exerciţii complexe de cavalerie. De altfel, unul dintre cei mai remarcabili absolvenţi, Felix Ţopescu, spunea că, de aici, cavaleria „începe să evadeze cel mai mult din manej şi să fie atrasă de terenurile accidentate”. Cazarma, devenită şcoală superioară de cavalerie şi aşezată un timp sub patronajul regelui Ferdinand I, se prezintă ca o clădire monumentală, bine proporţionată, sobră, cu săli înalte şi spaţioase. Aici se găseau biroul comandantului, sălile de clasă, dormitoarele cadeţilor, spălătoria, baia, infirmeria, popota şi cazinoul ofiţerilor – amenajat în spaţii elegante, cu glasvanduri de cristal concepute special pentru evenimente mondene. În imediata vecinătate a pavilionului central se afla clădirea statului major, o construcţie în stil neo-românesc, elegantă şi armonios etajată. În spate se găseau anexele fireşti ale cazărmii, care au inclus o infirmerie pentru cai, o potcovărie şi magaziile de furaje. Pavilionul central împreună cu cele două manejuri (împărţite în patru grajduri – fiecare găzduitor pentru 84 de cai) împrejmuiau marele platou central. Manejul cailor, avea o suprafaţă de 1000 metri pătrați şi dispunea de un acoperiş susţinut prin grinzi dantelate, ancore şi tiranţi metalici.

12421852666?profile=RESIZE_584x

Adiacent părţii din spate a şcolii de cavalerie a fost amenajat ulterior şi un hipodrom, pentru care Societatea Hipică Târgovişte a finanţat o pistă de alergări şi o tribună care permitea spectatorilor să urmărească cursele hipice, săriturile peste obstacole şi alte exerciţii specifice. Spre exemplu, la concursul hipic naţional desfăşurat între 22 - 23 iunie 1946, au asistat primul ministru dr. Petru Groza, însoţit de Ministrul de război gen. Vasiliu Răşcanu, ministrul Gheorghe Gheorghiu Dej, ministrul P. Bejan, generalul Susaikow, generalul de brigadă Dămăceanu Dumitru (comandantul Şcolii de Cavalerie), precum şi reprezentanţii Naţiunilor Aliate Din punctul de vedere al nivelului de reprezentare, aceasta a fost cel mai înalt grad de protocol la o competiţie sportivă organizată vreodată la Târgovişte.

12421852493?profile=RESIZE_400x

De-a lungul timpului, cazarma de la Târgovişte a adăpostit alături de Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie Ferdinand I, o Şcoală de Ofiţeri de Rezervă de Cavalerie, Şcoala de Subofiţeri de Cavalerie (după 1918 ambele în alternanţă cu garnizoana din Sibiu) şi Şcoala Superioară de Ofiţeri de Cavalerie (mutată în localitate din 1893 prin decizia generalului S. Băicoianu, unde rămâne până în 1914, din anul 1920 fiind redeschisă la Sibiu şi definitiv desfiinţată în 1954, odată cu dispariţia acestei arme). Depăşită de istorie dar încărcată cu gloria ei, Şcoala Superioară de Cavalerie Ferdinand I din Târgovişte îşi încheie activitatea în 1948, când a fost înlocuită de UM 01417. Din 1948 şi până în decembrie 1989 nu s-au întâmplat lucruri memorabile în UM 01417 din Târgovişte. Devenită între timp monument istoric clădirea păstrează încă bine inscripţionată pe frontispiciul central deviza unui angajament de mare onoare: „OFIŢERUL DE CAVALERIE TREBUIE SĂ FIE CĂLĂREŢ ŞI CAVALER”.

12421852681?profile=RESIZE_400x

Bulevardul Carol I, denumire veche Bulevardul Castanilor, este una dintre cele mai importante artere rutiere ale municipiului Târgoviște, orientată nord-sud de la Parcul Mitropoliei până la gară (vezi schema). Bulevardul a fost construit între anii 1896 și 1897, ocazie cu care au fost demolate 24 de case pentru a face loc carosabilului. Lucrarea a costat peste 100000 lei și a fost inaugurată în prezența regelui Carol I. La momentul construirii bulevardului s-au plantat 259 de castani sălbatici. Problema construirii bulevardului a fost pusă în anul 1885, când Consiliul Comunal a hotărât realizarea sa în linie dreaptă, din capul Străzii Libertății până la Gara Ciocârlan, având lungimea de 972 metri, lățimea – 22 metri și suprafața totală de 21384 metri pătrați. Planul bulevardului a fost întocmit de arhitectul N.Bruneanu și completat de A.Condros, noul inginer al orașului. Proiectul a fost respins în anul 1888 considerânsu-se că e prea costisitor. Ideea realizării bulevardului a fost repusă în discuție în anul 1894, când Primăria solicită Direcției Căilor Ferate să delege un inginer pentru verificarea și completarea proiectului inițial. Într-un final Consiliul Comunal a aprobat exproprierea a 24 de proprietăți evaluate la 55000 lei.

12421852690?profile=RESIZE_584x

Timp de doi ani (1896 - 1897) se realizează bulevardul, antreprenor al lucrărilor fiind Grigore Ghițescu iar costul lucrărilor 102000 lei. Bulevardul se întinde pe o lungime de 1140 metri de la gară până la Palatul Diviziei (club al UPET ulterior, acum sediu bancă). Bulevardului i s-a aliniat Strada Colonel Dumitru Băltărețu de astăzi. Pe lângă cei 359 castani sălbatici, în lungul trotuarelor s-a întins covor de nisip, s-au aplicat borduri din piatră cioplită de Pietroșița, s-au montat 25 de bănci și 60 felinare metalice pe stâlpi de fontă. Casele de pe acest bulevard sunt construite în majoritate în secolele al XIX-lea – al XX-lea. Dintre acestea enumăr: Rectoratul Universității Valahia, Inspectoratul județean de poliție, Direcția silvică, Inspectoratul județean de jandarmi, Teatrul Tony Bulandra, Muzeul comunismului (fosta UM 01417 sau vechea școală de cavalerie) unde au fost executați soții Ceaușescu în data de 25 decembrie 1989.

12421853252?profile=RESIZE_584x

Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;

http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/03/bailleul-belgia.html

ÎȚI MULȚUMESC!

 

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Topics by Tags

Monthly Archives

-->