Pe Strada Domnească, în plin centrul orasului Galați, în parcul din vecinatatea hotelului cu același nume, într-un spatiu ambiental de o deosebita frumusete, ne întâmpina Statuia lui Costache Negri, omul politic despre care Mihai Eminescu scria: "Unul dintre cei mai nobili barbati ai românilor...
Lui îi datoram, în buna parte, actele mari savârsite în istoria moderna a românilor". Citatul se afla pe o placa din bronz montata pe partea dreapta a soclului. Pe partea stânga, inscriptia contine câteva cuvinte ale lui Negri, extrase dintr-un toast rostit de el la Paris, în cercul studentilor români de acolo, în ziua de 27 decembrie 1848, cu prilejul sarbatoririi onomasticii lui Stefan cel Mare: "În visele mele înflorite se arata viitorul României.
Suntem milioane de români razletiti. Ce ne lipseste ca sa ajungem un neam tare? Unirea, numai Unirea!... Sa traiasca dar Unirea Românilor!..." Dezvelita la 17 iunie 1912, în mijlocul Pietei Regale (azi, intersectia strazii Domneasca cu strada Brailei, loc numit altadata "la răspântie"), statuia lui Costache Negri este realizata de sculptorul Ion Iordanescu din Bucuresti, fost elev al lui Dimitrie Paciurea.
Ea a fost turnata în bronz , având înaltimea de 2,8 metri si a fost montata pe un soclu realizat din piatra de Câmpulung, înalt de 6 metri. În timpul celui de-al doilea razboi mondial, statuia a fost avariata, iar autoritatile comuniste au dat-o jos de pe soclu si au transportat-o în viile de la marginea de vest a orasului.
Dupa multi ani de uitare, ea a fost restaurata de sculptorul galatean Vasile Onut si amplasata în anul 1967 în Parcul Municipal, pentru ca în 1985 sa fie transferata în locul unde se gaseste și în prezent, fiind astfel mult mai bine pusa în valoare.
Costache Negri (născut la data 14 mai 1812 la Iași și decedat la data de 28 septembrie 1876 la Târgu Ocna) scriitor, om politic și patriot român. Costache Negri a fost fiul unui boier înstărit. Educația școlară și-a făcut-o în casa părintească și la curtea domnitorului Ioniță Sandu Sturdza, a cărui soție era mătușa mamei lui, și apoi la Chișinău și Odessa. În anul 1834 a fost trimis pentru studii în Franța și Italia. S-a întors în Moldova la sfârșitul anului 1841. În anul 1842, era venerabilul unei loji masonice la Bârlad.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comnetezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/11/tableta-cu-stiri-neconventionale-68.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri