Aflată între Ulița Episcopiei și Biserica Sfinților Voievozi, Ulița Pescăriilor Vechi (Strada Buzești de astăzi) oferea pe la mijlocul secolului al XIX-lea un loc prielnic pentru ridicarea de hanuri, unde puteau sa tragă negustorii ce aduceau marfă micilor prăvălii aflate, cele mai multe dintre ele, pe Ulița Mare pe care această uliță o intersecta în locul numit Răscruciul de Pește. Cea mai veche menționare a unui han pe aceasta uliță apare în anul 1852 - Hanului lui Neculcea, situat la “Răscrucea de pește”. În anul 1861, Grigore Stăncescu cumpăra hanul proprietatea lui Dimitrie Pană Pavlu, care se aflau pe locul mănăstirii Sadova. În locul în care străzile Kogălniceanu și Lascăr Catargiu întâlneau vechea Ulița a Pescăriilor, redenumită strada Buzești, se găseau alte două hoteluri, Regal și Europa. Mai jos pe strada Buzești, la numărul 37 (5), se afla Hotelul Național. Hotelul Mercur care se afla la capătul dinspre nord al străzii Buzești la numărul 4, aparținea în 1930 Eugeniei A. Popa și lui I. Poponiu Pârvulescu. În luna mai a anului 1938, hotelul era închis printr-o ordonanță a primăriei, “în interesul sănătății publice”. Din numele celor care au locuit în camerele acestor hoteluri ne-au rămas mai mult cele al prostituatelor, condamnate cu amendă “în folosul casei Craiov. Victoria Deatcu, Margareta Teodorescu și Maria Vijulia la hotel Imperial, Caterina D. Ion la hotel Mercur, Dumitra T. Vasile la hotel Regal, Marița Ion Onea la hotel Stăncescu sau Mari Strebel, madonă la hotel Național sunt doar câteva astfel de exemple. În urma unui referat din 1920, prefectul poliției era informat că la aproape toate hotelurile “sunt instalate un număr considerabil de cocote”, acesta ordonând evacuarea lor.
Într-o hartă a centrului Craiovei, încă din anul 1925 este marcată Strada Buzești, denumire alternativă Strada Frații Buzești, deși denumirea ei poate fi mult mai veche. Aproape patruzeci de ani, sub regimul comunist, s-a numit strada Karl Marx, iar la începtul începuturilor s-a numit strada Sfinții Arhangheli. Într-o vreme pe această stradă au circulat autobuze. Acum strada Frații Buzești este precedată de Piața Buzești (numit Răscruciul Mic prin tradiție, sau Răscruciul de Pește) care începe de la intersecția străzii Oltețului, fostă I.C.Brătianu, cu strada Panait Moșoiu, fostă Emil Gârleanu. Pe colț este o clădire, renovată de curând, construită în 1901, așa cum stă scris pe ornamentul de pe frontonul dreptunghiular cu șir de colonete,încadrat cu două amfore. Pe partea stângă clădirea băncii Bancpost domină Piața Buzești cu clădiri construite între 1878 și 1920.
Terminația de sud a Pieții Buzești traversează străzile Lipscani, fostă 30 Decembrie, respectiv Pelicari, și strada România Muncitoare, fostă Alexandru Lahovary. Tot alăturat de cele două, dar puțin spre sud, se află intersecția pieței cu strada Traian Demetrescu, fostă Calea Târgului (și Str. Silozului în regimul comunist). La ieșirea din Piața Buzești spre sud, pe latura dreaptă, la numărul 4A, se remarcă clădirea solidă, impunătoare în care funcționează în prezent Schela de Foraj Craiova, întreprindere înființată în anul 1958. Clădirea nouă a fostei Bănci Agricole - 2013 - devenită Raiffeisen Bank este situată pe colț, la dreapta fiind Str.Eugeniu Carada, iar la stânga Str. Frații Buzești, spre Piața Buzești. Urmând calea spre sud se ajunge la intersecția cu străzile Mihail Kogălniceanu și Eugeniu Carada. Pe stânga, se remarcă clădirea nouă a fostei Bănci Agricole, devenită prin privatizare pripită Raiffeisen Bank. Traversând Str. Eugeniu Carada se trece pe lângă restaurantul Craiova și, puțin mai jos, tot pe stânga, se ajunge la gardul impozant de fier forjat de la casa (palat) Grigore Puiu Pleșa (Pleșia) construită între 1905 și 1910 pe locul fostelor case ale boierilor Buzești, după proiectul arhitectului Petre Antonescu. Intersecția Str. Buzești cu străzile C.D. Fortunescu și Simion Bărnuțiu deschide perspectiva către Biserica ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, de la care a primit primul său nume, ctitorită pe terenurile boierilor Buzești. In triunghiul format cu strada 24 Ianuarie este amplasat bustul poetului Traian Demetrescu, realizat de sculptorul Ion Jalea între 1923 și 1924. Strada Frații Buzești continuă până la semafoarele de la intersecția Strazii Alexandru Macedonski cu strada Caracal. Se poate spune că este o stradă centrală cu multe obiective de interes general. Și totuși numele ei nu a rămas în memoria colectivă, dar urmează.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/arville-belgia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri