Strada Păcurari din muncipiul Iași are lungimea de aproximativ 2 kilometri, începe din zona pasajului „Mihai Eminescu” și se termină în șoseaua Păcurari. Există controverse legate de numele cartierului Păcurari. Astfel, se presupune că pe strada Păcurari veneau negustorii, care vindeau păcură și gaz, numiți „păcurari”. Profesorul Stelian Dumistrăcel, cercetător la Institutul de lingvistică „Al. Philippide”, crede că termenul de „păcurar” se referă, în fapt, la ciobani, iar numele străzii a fost dat de faptul că prin acel loc intrau în oraș păstorii în timpul transhumanței. Profesorul și lingvistul Mircea Ciubotaru este convins de faptul că numele străzii Păcurari este dat de numele unei persoane, numită Păcurar, ca și numele străzii Păcureț, care este un diminutiv.
Pe această stradă pot fi admirate multe monumente de cultură și arhitectură:
- Centrul istoric și Curtea Domnească(epoca medievală);
- Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”(1934), strada Păcurari 4;
- Biserica Sf.Paraschiva de Sus (1852), strada Păcurari 6;
- Casa „Missir”(începutul secolului XX), strada Păcurari 8
- Casa „Canano” (prima închisoare), azi corp al Universitații „Al. I. Cuza”(sfârșitul secolului XIX / secolul XX), strada Păcurari 9
- Casa „Beldiman-Penescu”, azi Univestatea „Apollonia”(începutul secolului XIX), strada Păcurari 11
- Casa „Gheorghe Racoviță”(a doua jumătate a secolului XIX), casa în care a locuit tatăl lui Emil Racoviță, junimistul Gheorghe Racoviță; strada Păcurari 17;
- Casa „Pleșa - Lepădatu”, azi Univestatea „Apollonia”(sfârșitul secolului XIX), strada Păcurari 19
- Casa scriitorului Iacob Negruzzi(începutul secolului XIX), strada Păcurari 21;
- Casa „Praja”(începutul secolului XX), strada Păcurari 23;
- Casa „Naum”(sfârșitul secolului XIX), azi grădiniță, strada Păcurari 25;
- Casa „Buiucliu”(sfârșitul secolului XIX), azi Biblioteca județeană „Gh. Asachi”, strada Păcurari 29;
- Casa „Rojniță”(sfârșitul secolului XIX), strada Păcurari 33
- Casa „Verussi”(începutul secolului XX), strada Păcurari 45
- Casă(începutul secolului XX), strada Păcurari 47
- Casa „Bădărău”(a doua jumătate a secolului XIX), strada Păcurari 58;
- Casa „Bratu”(sfârșitul secolului XIX), strada Păcurari 74
- Casa „Papp”(sfârșitul secolului XIX), strada Păcurari 83;
- Beciul Fabricii de Bere „Zimbru”(secolul XIX), strada Păcurari 95;
- Fabrica de Tricotaje „Moldova” (corp vechi) și sediul Mica Industrie(sfârșitul secolului XIX), strada Păcurari 115;
- Alte case monumente de arhitectură: nr. 10, 12, 17A, 47, 54, 66, 73 și 77.
Strada avea vraja ei - cu caldarâmul de piatră de râu, pe care încă se mai aud trecând în goană caii scapeților și birjele lor, cu frumoasele case ale intelectualilor, în Păcurarii de Sus, dispuse gospodărește, până la Biblioteca Centrală Universitară, cu căsuțele joase ale ceferiștilor, cu prăvăliile și crâșmele deschise la stradă, de evrei, cu atelierele meseriașilor, cu Fabrica de Bere veșnic deschisă, cu cele două școli pline ochi de copii și cu bisericile breslașilor de odinioară - Biserica „Sfântul Mina” (1813), a meșteșugarilor germani, fostă biserică luterană, azi ortodoxă, și biserica banului Toma Cozma (1806), ocrotită, cândva, de breasla birjarilor.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/info-numis-mondo-63.html
ÎȚI MULȚUMESC!
Răspunsuri