Vechea clădire a Prefecturii poliţiei Capitalei a fost un edificiu vizibil al capitale noastre, situat pe Calea Victoriei, numerele 19-21. Ea datează de dinainte de anul 1758, fiind cunoscută în epocă drept „casa Meitani”. În ea a locuit generalul Pavel Kiseleff, în timpul ocupației rusești din perioada anilor 1829-1934. Clădirea a fost demolată, iar în locul ei s-a ridicat în anul 1935 actualul imobil al Poliției Municipiului București.
Redau mai jos o cronică a începutului instituției polițienești în București. Epoca „romantică” a serviciului poliţienesc bucureştean începe undeva prin secolul al XVI-lea, atunci când un funcţionar superior numit „agă” era însărcinat cu menţinerea ordinii în oraş. În fapt, acest agă şi subalternii săi aveau îndeletniciri dintre cele mai diverse, de la „datoria paznicilor şi a răspândacilor (…) de a goni cu biciul căruţele ţăranilor când trecea caleaşca vreunui boier pe unul din marile drumuri ale oraşului”, sau „să-i prindă pe delincvenţi”. În plus, aga „trebuia să fixeze preţul produselor, să judece conflictele între cetăţeni şi să facă parte din cortegiile domneşti”. Odată cu elaborarea Regulamentului Organic, în 1831-1832, responsabilităţile poliţiei sunt extinse, iar din 1848 „aga” este transformat în „prefect de poliţie”, C.A. Rosetti fiind primul ocupant al acestei funcţii publice. Pe 10 mai 1866 Carol I a fost proclamat domnitor al României, iar în acelaşi an sediul Prefecturii Poliţiei este stabilit în casele Meitani de pe Podul Mogoşoaiei. Locul unde a funcționat sediul Poliţiei Capitalei se afla, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în proprietatea banului Dumitrache Racoviţă, care era nepotul Ilincei, fata spătarului Mihail Canztacuzino. În casele Racoviţă prinţul Prozorowski – cel care a fost guvernator al Ţării Româneşti din august 1807 până în martie 1808 – a înfiinţat „Comitetul Poliţiei”. Casele lui Dumitrache Racoviţă au fost cuprinse de un puternic incendiu în 1808, fiind distruse aproape în totalitate. Această stare de lucruri avea să dăinuie un timp destul de îndelungat, existând o mărturie care spune că în 1821 „alaiul înmormântării lui Alexandru Şuţu se opreşte la poarta caselor răposatului ban Racoviţă, cele arse”. Un an mai târziu, în 1822, locul trece în proprietatea bogătaşului George Meitani. Cei doi fraţi, George şi Ştefan Meitani, veniseră în ţară în 1810 după ce trăiseră în Austria, unde făcuseră negoţ şi deveniseră bancheri. În 1825 cei doi au fost făcuţi baroni austrieci, acesta fiind şi anul construirii caselor unde avea să fie stabilit sediul Prefecturii Poliţiei Capitalei. Sursa NET – https://merg.in/bucuresti/de-povestit/reportaje/de-la-casele-meitani-la-cladirea-prefecturii-politiei-7417.html
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/assen .html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri