La 20 de ani de la sfinţirea locului şi binecuvântarea începerii lucrărilor, lăcaşul sfânt construit cu aproape două milioane de lei a devenit simbolul oraşului-martir. În aprilie 1990, P.S. Casian binecuvânta pământul pe care avea să se înalţe „catedrala numărul unu între toate bisericile ridicate după 1989". 40.000 de oameni au asistat la eveniment. Considerată, istoriceşte vorbind, a treia catedrală a Brăilei, după „Sfinţii Apostoli" şi „Sf. Nicolae", Catedrala „Naşterea Domnului" din Bariera Călăraşilor este mândria brăilenilor. Ridicată după un proiect al firmei „Prodomus", biserica are o lungime de 42 de metri şi o înălţime de 50 de metri la turla mare. Edificiul, care este acoperit cu tablă de cupru lăcuit şi înzestrat cu cinci clopote acţionate electric, domină zona de miazăzi a oraşului. Ridicată imediat după evenimentele din decembrie '89, i se mai spune şi „Catedrala Libertăţii". Catedrala cu hramul «Naşterea Domnului» este catedrala cu numărul unu între toate bisericile ridicate în România după 1989", a spus Î.P.S. Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. Aşezată pe un teren de peste 10.000 de metri pătraţi, Catedrala "Naşterea Domnului" are capelă la subsol şi o cantină în care se hrănesc, zilnic, 70 de nevoiaşi. Puţini ştiu însă că, în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern, subsolul este prevăzut să funcţioneze şi ca adăpost antiaerian. Nici nu se putea altfel, de vreme ce structura este realizată din beton armat tip „monolit", îmbrăcată la interior cu zidărie de cărămidă „plină". Edificiul este o adevărată bijuterie arhitectonică.
Unul dintre cele mai impresionante monumente arhitectonice urbane din România este Fântâna Cinetică din municipiul Brăila, care captează atenția și impresionează prin dimensiuni, mișcări. Fântâna este localizată în centrul civic al orașului și este printre primele monumente arhitectonice cu sistem de rotire. Fântâna este opera celebrului sculptor român Constantin Lucaci, denumit „Al doilea Brâncuși” și a fost realizată, în perioada 1987 – 1988, la uzina brăileană Progresul din oțel inoxidabil. La vremea când a fost construită, Fântâna Cinetică din Brăila era cea mai mare fântână cinetică din România. Elementele care definesc sculptura sunt materialul, vibrațiile luminoase care explorează suprafața polizată, mișcarea, sonoritatea, dar și proiectul în sine, cel al unei sculpturi de integrare urbană. Vizitatorii pot urmări mişcarile inedite ale fântânii cinetice, având în acelaşi timp şi o perspectivă panoramică superbă asupra Dunării. Fântâna face parte dintr-un ansamblu de fântâni care a fost instalat în etape, în perioada 1989 – 1991. Constructorul fântânilor este inginerul Leonid Bîrcă, cel care alături de o echipă de lăcătuşi şi sudori, a realizat ansamblului după planurile regretatului sculptor Constantin Lucaci. Iată ce a spus odată constructorul – inginer Leonid Bârcă: “Am executat fântânile de pe Esplanadă în perioada 1989-1991, cu o echipă de şapte oameni de la PROMEX – lăcătuşi şi sudori. Toate componentele sunt din oţel inoxidabil. Pe 23 august 1989 s-au montat piesele mari (egretele) şi inelul numit ancoră. Ulterior, în anii 1990 – 1991, s-au executat şi celelate două fântâni, s-au montat delfinii etc. Toate piesele montate au fost şlefuite cu şmirghel din ce în ce mai fin, la o anumită turaţie. Iniţial, instalaţia a constat în distribuţii mecanice, însă acum, după ce fântâna a fost reabilitată de firma Tancrad, totul este cu comandă electronică.” Ansamblul de fântâni se află în apropierea centrului administrativ al Brăilei, fiind înconjurat de un superb parc ce conține piese de decor care completează minunat, din punct de vedere estetic, mișcarea și jocul apei fântânilor. Constantin Lucaci a fost un sculptor și profesor de sculptură român, a fost laureat al Premiului Herder în anul 1984 și a fost cunoscut mai ales pentru fântânile cinetice pe care le-a realizat, precum și pentru sculpturile monumentale în piatră și oțel, respectiv pentru diferite ansambluri monumentale combinate, inclusiv al acelora de tipul fântânilor cinetice monumentale.
Teatrul „Maria Filotti,” denumire veche Teatrul Rally, este o instituție de cultură inaugurată la Brăila în anul 1864. Pe la anul 1840 clădirea inițială a actualului teatru a fost proprietatea lui Ianache Rally, un armator grec, care i-a dat destinația de han. După ce a ars în incendiul din 1859, clădirea a fost reconstruită, cunoscând numeroase transformări. Finalizarea construcției și inaugurarea Teatrului Rally a avut loc în anul 1864. Pe scena acestei instituții teatrale au evoulat; Adelina Patti (soprană de origine spaniolă, considerată de unii drept cea mai mare cântăreață de muzică de operă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea), Cecilia Ștefănescu-Goangă, nepoata lui Ianache Rally si mama renumitului bariton Petre Ștefănescu Goangă, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Șaliapin și George Enescu. A fost de asemenea o perioadă bogată în reprezentații teatrale, susținute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache și Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo și Constantin Tănase. După spectacolul dat în onoarea Maiestății Sale, regele Carol I, din anul 1878 instituția va prelua numel Teatrul Regal. Hariclea Darclée debutează aici în 1881. Mai târziu, proprietarii George Rally și Demosthene Rally, decid să modifice clădirea, se pare, împrumutând bani, cu ipotecă pe clădire, de la Dumitru Ionescu (afacerist de succes, consilier, președinte al consiliului județean, deputat, senator, primar al Brăilei în perioada 1906-1910 - unul dintre cei mai mari filantropi ai orașului, alături de Nedelcu și Ana P.Chercea). Lucrările s-au finalizat în 1895 și pe data de 11 decembrie s-a făcut inaugurarea. George și Demosthene Rally nu au putut însă restitui împrumutul astfel încât pe 22 februarie 1900 proprietar devine Dumitru Ionescu. De-a lungul vremii clădirea a mai găzduit; Hotelul Princiar, Clubul Regal, localul Monopol, cafeneaua Ciolacu-Crișan, florăria Wiscocil, frizeria Figaro, tipografia Ethnos-Leonidas Kostomiris, Bertrand – blănării și pălării și librăria Cartea Rusă (mai târziu „Librăria Noastră”). La data de 19 mai 1919, Dumitru Ionescu cedează prin testament clădirea către primărie, devine Teatrul Comunal. Testamentul datat noiembrie 1910 se încheie cu următoarele cuvinte: „Celor ce se vor folosi de ajutorul ce le las prin acest legat, le recomand din inimă iubire de dreptate și adevăr și mai presus aplicațiunea la muncă neîntreruptă și cinstită, că numai în aceasta eu am găsit mai multă mulțumire în viața mea. Milă către cei nenorociți și suferinzi și dragoste desăvârșită către religie și neam." Din anul 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în anul 1969 teatrul primește numele actriței Maria Filotti, care a debutat pe scena sa în 1905 în rolul Giocondei. Declarată monument istoric, clădirea este inclusă în albumul UNESCO.
***
Dacă își place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2024/06/filatelia-monumente-brailene-de-cultura.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri