În anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Români celebri, partea I, prin care onorează activitatea unor personalități de marcă ale națiunii. Aici eu vă prezint personalitatea lui Dimitrie Gusti.
Dimitrie Gusti a fost un sociolog, istoric și filosof român care s-a născut la data de 13 februarie 1880 la Iași și a decedat la data de 30 octombrie 1955 la București. Membru al Academiei Române din 1919, apoi președintele acesteia (1944 - 1946), Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor între anii 1932 și 1933, profesor la Universitățile din Iași și București, Dimitrie Gusti este considerat a fi creatorul sociologiei românești. De la vârsta de șase ani până în 1898 a urmat școala primară, la internatul „Caracaș” și liceul la „Institutele Unite” din Iași. Între 1898 și 1899 frecventează Universitatea din Iași, la Facultatea de Litere, Drept și Științe. În anul 1899 s-a mutat la Universitatea Friedrich Wilhelm din Berlin, iar din 1900 în Leipzig. Obține distincția „Doctor în filosofie” cu disertația Egoismus und Altruismus. Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens. În anul 1908, interesat de diverse discipline, s-a întors la Berlin, unde a studiat sociologia și jurisprudența. În anul 1910 devine profesor la Universitatea din Iași, unde a predat etica și sociologia. În anul 1920 se transferă la Universitatea din București la catedra de Sociologie, Etică și Estetică a Facultății de Litere. În perioada anilor 1925 – 1948 a inițiat și îndrumat acțiunea de cercetare monografică a satelor din România. În anul 1939 a obținut legiferarea serviciului social), prin care se instituționaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acțiunea socială practică și cu pedagogia socială.
A fondat și condus Asociația pentru Știința și Reforma Socială (1919 - 1921), Institutul Social Român (1921 – 1939; 1944 - 1948), Institutul de Științe Sociale al României (1939 - 1944), Consiliul Național de Cercetări Științifice (1947 - 1948). Împreună cu Victor Ion Popa, H.H.Stahl și G. Focșa au înființat Muzeul Satului din București (1936). În domeniul literar-științific, Gusti a înființat și a condus revistele „Arhiva pentru știința și reforma socială” și „Sociologie românească”. După invadarea și ocuparea României de către Armata Roșie, partidul comunist din România a încercat, în zadar, să-l câștige pe Gusti de partea sa, cu oferte de colaborare. Cu toate acestea, Dimitrie Gusti a devenit membru al ARLUS (Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică) și a fost invitat în URSS pentru a participa la ceremonii oficiale. Gusti a fost membru al unei loji masonice din Iași. Dimitrie Gusti este fondatorul Școlii Sociologice de la București. El rezumă sistemul său sociologic la câteva enunțuri:
- Societatea se compune din unități sociale, adică din grupări de oameni legați între ei printr-o organizare activă și o interdependență sufletească.
- Esența societății este voința socială.
- Voința socială depune ca manifestări de viață: o activitate economică și una spirituală, reglementate de o activitate juridică și de o activitate politică.
- Voința socială este condiționată în manifestările ei de o serie de factori sau cadre care pot fi reduse la patru categorii fundamentale: cosmic, biologic, psihic și istoric.
- Schimbările suferite de societate în decursul timpului, prin activitățile ei și sub înrâurirea factorilor condiționanți, se numesc procese sociale.
- Începuturile de dezvoltare pe care le putem surprinde în realitatea prezentă și, deci, le putem prevedea cu o oarecare precizie, se numesc tendințe sociale.
Plecând de la sistemul său, a fundamentat metoda monografică, metodă ce presupune abordarea simultană, multidisciplinară a subiectului pe cadre și manifestări, folosind echipe de specialiști din domeniul științelor sociale, medici, ingineri, agronomi, învățători etc. În data de 13 octombrie 1941 a fost decorat cu Semnul Onorific „Răsplata Muncii pentru 25 ani în Serviciul Statului”. Ostracizat după 1947 de comunişti, aflat într-o neoficializată interdicţie până în 1990, Dimitrie Gusti a rămas pentru specialişti un exemplu de urmat, nu numai în ceea ce priveşte erudiţia şi opera, ci mai ales în ceea ce priveşte implicarea socială şi căutarea de soluţii pentru ridicarea satului românesc.
De asemenea, a fost preocupat de imaginea României dincolo de graniţe şi a contribuit deplin la formarea ei prin participări prestigioase la Expoziţiile Internaţionale de la Barcelona şi Dresda şi Universale de la Paris şi New York. L-a preocupat cooperarea intelectuală internaţională (schimburi intelectuale cu asociaţiile sociologice străine şi cu fundaţiile sociale internaţionale, conferinţe, congrese internaţionale) fiind el însuşi creator de şcoală de nivel european, perfect în acord cu cele mai moderne metode de cercetare de teren. Ca şi conducător al campaniilor de cercetări monografice, al echipelor studenţeşti ale Fundaţiei Regale "Principele Carol" şi al revistei "Sociologie românească", a militat pentru cunoaşterea concretă a realităţilor româneşti, ca şi pentru ridicarea culturală a satelor cu ajutorul muncii organizate a elitelor culturale, elite care la vremea aceea aveau un contact direct cu lumea rurală şi considerau necesară pentru modernizarea ţării ridicarea intelectuală, morală şi economică a locuitorilor ei. Este un exemplu care ar trebui reconsiderat în condiţiile zilelor noastre când ar trebui să ne amintim că o societate mai bună este una formată din oameni educaţi. Dimitrie Gusti a considerat necesară reforma socială şi a întreprins o serie de acţiuni, în calitate de director al Casei Culturii Poporului şi apoi al Fundaţiei Culturale "Principele Carol", pentru organizarea "culturii poporului". O activitate atât de prodigioasă, o viaţă dedicată marilor idei şi mai ales un om pentru care ţăranul român nu a însemnat obiceiuri ciudate şi pitoreşti, nu a fost o creaţie artificială şi livrescă a unei minţi de intelectual, ci a fost o fiinţă vie pentru care a luptat să trăiască mai bine, să aibă un nivel de cultură şi de viaţă mai apropiat de imaginea bunăstării.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/01/filatelie-romani-celebri-2-spiru-haret.html
-->
Răspunsuri