Bârladul a fost cunoscut din vechime şi prin meşteşugarii săi: pieptănari, blănari, cojocari, tăbăcari, curelari, ciubotari, abagii, caretaşi, dulgheri, dogari, fierari, căldărari, cărămidari, olari, mai târziu adăugându-se noi meserii: croitori, ceaprăzari, tapiţeri, cofetari, mezelari, brutari, ceasornicari, tinichigii, tipografi etc.În anul 1888, la Bârlad, pe lângă alte societăţi existente, fie cu profil religios, fie cultural sau economic ia fiinţă o nouă societate, care s-a făcut repede cunoscută şi care a contribuit la dezvoltarea relaţiilor de breaslă meşteşugărească şi comercială.Condiţiile grele de muncă, lipsa unor măsuri de protecţie a muncii în caz de boală, accidente, bătrâneţe au făcut ca şi la Bârlad să apară, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, necesitatea organizării acestor meseriaşi.
Astfel, în data de 2 iunie 1888 a luat fiinţă Societatea “ Meseriaşul”, urbea Bârlad şi o alta “Societatea meseriaşilor şi comercianţilor români”. Aceste societăţi, unite în una singură mai târziu, au desfăşurat o activitate rodnică, având drept scop principal întrajutorarea reciprocă în caz de boală, invaliditate, bătrâneţe, şomaj etc. Deşi întruneau laolaltă pe toţi salariaţii (meseriaşi, comercianţi etc) puteau fi considerate asociaţii muncitoreşti, prin faptul că din fondurile adunate din cotizaţii, serbări câmpeneşti, baluri etc ajutau pe cei care aveau nevoie la boală, bătrâneţe, căsătorii etc. Pentru a marca înfiinţarea societăţii s-a hotărât confecţionarea unei frumoase insigne care să cuprindă elemente care defineau rolul acesteia. Insigna societăţii are formă ovoidală, cu înălţimea de 49 milimetri şi lățimea de 39 milimetri. Exteriorul piesei, de o parte şi de alta, este format dintr-o cunună de laur în partea stângă şi de stejar în partea dreaptă. Deasupra, între cununi este un vultur cu aripile desfăcute şi cu o cruce în cioc. În câmpul central al insignei, pe un scut se găsesc două mâini strânse în semn de solidaritate. Deasupra lor sunt două semne masonice: echerul şi compasul, iar dedesupt cuvântul “FILANTROPIE”. De jur, împrejurul scutului, este o curea cu cataramă, închisă pe care scrie : “SOCIETATEA “MESERIASUL” URBEA · BARLAD”. În partea de jos, pe mijlocul insignei, între cele două cununi, în plan vertical este scris “JUN 1888”. Insigna este executată prin ştanţare la rece, din alamă, cu o grosime de 1 milimetru. Pe spatele insignei este alămit un ac lung de prindere, de 45 milimetri. Nu se cunoaşte tirajul acestor insigne.
Temuta, admirata sau dezavuata, Francmasoneria a jucat si continua sa aiba un rol important in multiple planuri ale Romaniei. Sub semnul echerului si compasului de sub ochiul unic, s-au desfasurat evenimente majore ale neamului. Efervescenta masonica in Romania a atins o considerabila cota in perioada pasoptista, considerata de istorici o generatie de masoni. Sintagma este acoperita de adevar, daca luam in calcul ca cei vizati apartineau unor societati secrete literare si masonice de la Bucuresti, Iasi, Brasov, Chisinau, Cernauti. Printre exponentii de seama, desavarsiti in lojile pariziene, ii gasim pe Balcescu, Rosetti, Kogalniceanu, Alecsandri, Cuza, Negruzzi si I.C. Bratianu. Sub regele Carol I, nu mai putin de 12 din 19 prim-ministri au fost masoni, ca si alti importanti oameni politici ai vremii. Acum, Francmasoneria romana a facut pasul catre Marea Loja Nationala. În fine, in perioada Romaniei Mari, o figura proeminenta a fost primul-ministru Alexandru Vaida-Voievod, incadrat in loja "Ernest Renan", alaturi de Traian Vuia, Mihai Serban s.a. El a obtinut, datorita discutiilor cu omologii sai masoni, premierii britanic si francez, Lloyd George si Georges Clemenceau, acceptul unor importante revendicari teritoriale romanesti, inclusiv Basarabia. Numele altor oameni care se afla si astazi, ori s-au aflat pana nu demult, in primele randuri ale celebritatilor Masoneriei romanesti sunt: Petre Roman, Viorel Hrebenciuc, Ioan Rus, Gelu Voican Voiculescu, Dumitru Prunariu, Lucian Bolcas, Alexandru Ciocâlteu, Constantin Balaceanu Stolnici, Virgil Ardelean, Ioan Talpeş, Ovidiu Tender, Irinel Popescu, Alexandru Bittner, Razvan Teodorescu, Victor Babiuc, Gheorghe Zamfir, Crin Halaicu, Tudor Gheorghe, Florian Pittis si Adrian Severin. Ziaristul si muzeograful Horia Nestorescu-Balcesti, renumit pentru lucrarile sale de istorie a Masoneriei romane, afirma ca: "Romanii datoreaza Francmasoneriei faurirea Romaniei Moderne, a Independentei, a Regatului, a Statului national unitar si suveran". Biserica Ortodoxa Romana este de cu totul alta parere. Prin Hotararea Sfantului Sinod din 1937, la concluziile Mitropolitului Nicolae al Ardealului, ramasa si astazi in vigoare, aceasta subliniaza in sapte puncte urmatoarea sinteza: "Este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un rol insemnat, avand un rit cvasi-religios, luptand impotriva conceptiei crestine, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala, laica. Este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta". Cuvintele „francmason“, „francmasonerie“ sunt forma românească a cuvintelor englez free mason, francez francmaçon şi german Freimaurer care înseamnă „zidar,constructor liber“ şi reprezintă o moştenire a uneia din rădăcinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau biserici, bazilicile şi catedralele în Evul mediu. Potrivit dicţionarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului ritanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcţionat în secret doar atunci şi acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociaţie secretă, deşi prezintă asemănări cu Şcolile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiţiei date de masonii înşişi, masoneria este: „o asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi.“ Despre Masonerie există două puncte de vedere: primul, pro-masonic, prezintă masoneria ca pe o organizație fraternă, ai căror membri sunt uniți de idealuri comune morale şi metafizice; în cele mai multe dintre ramuri, de credinţa într-o fiinţă supremă. Câtă vreme masoneria tinde spre perfecţionarea omului, este compatibilă cu orice credinţă sau convingere sinceră şi nu ar trebui să apară probleme; al doilea, anti-masonic, prezintă această organizație într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă si satanista. Lojele masonice sunt forme de organizare ale masonilor de oriunde.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/05/glowna-polonia.html
-->
Răspunsuri