12671897684?profile=RESIZE_584x

Produsul medalistic de mai sus s-a realizat în anul 2022  la Monetăria Statului pentru a celebra Mănăstirea Moldovița din comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava. Medalia este realizată în două variante de metal compoziție și are următoarele caracteristici tehnice:

  • Anul emiterii – 2022
  • Emitent – Monetăria Statului
  • Tema – Mănăstirea Moldovița
  • Seria – Mănăstiri din nordul Moldovei
  • Material (compoziție) – argint cu titlul de 99,9% sau aliaj de cupru
  • Forma – rotundă
  • Diametrul – 60 milimetri
  • Greutatea – 179 grame cea de argint, necunoscută cea din aliaj de cupru
  • Calitatea – patinată
  • Tiraje – 60 bucăți cea de argint și 40 bucăți cea din aliaj de cupru
  • Prețuri unitare de achiziție, cu TVA inclus, de la magazinele bucureștene ale Monetăriei – 1399 lei cea de argint și 391 lei cea din aliaj de cupru

***

Mănăstirea Moldovița este situată pe teritoriul comunei Vatra Moldoviței din județul Suceava, fiind ctitoria domnitorului Petru Rareș, ce a fost ridicată în anul 1532. Cea mai importantă caracteristică a Bisericii „Buna Vestire” este exonartexul cu cele trei bolţi în faţada vestică. Dintre toate bisericile bucovinene, picturile exterioare de aici s-au pastrat cel mai bine. Foarte aproape de locul de dispunere a acestei mănăstiri și Alexandru cel Bun a ridicat o mănăstire care se pare că s-a năruit în urma unui cutremur pe la începutul secolului al XVI-lea. E cert însă că actuala mănăstirea a fost ridicată de Petru Rareș. O confirmă o inscripţia comemorativă aflată pe faţada sudică a bisericii, în partea stângă a intrării. Biserica este construită pe un obişnuit plan triconc cu trei bolţi, plan folosit la toate construcţiile monahale. Planul este dezvoltat longitudinal şi prezintă, în afara altarului, naosului şi pronaosului, camera mormintelor şi un exonartex. Un graţios turn octagonal cu patru ferestre acoperă naosul şi o mică vistierie a fost construită deasupra camerei mormintelor. Trăsătura distinctivă este exonartexul cu largi deschideri, construit după modelul Bisericii din Humor. Faţadele mari sunt netede, cu excepţia unui şir de mici firide, care înconjoară întreaga biserică. Cele trei bolţi sunt decorate cu nişe înalte, care aproape ajung până la streaşină. Cele patru ferestre mari din pronaos au făcut bolţile gotice şi motivele decorative mai ascuţite în partea superioară. Celelalte cinci ferestre sunt mult mai mici, cu arcuri mai puţin ascuţite şi un cadru pătrat cu mire în cruce. Biserica a fost pictată în anul 1537, atât în interior, cât şi în exterior. Diferenţele de stil semnificative între scene variate indică faptul că trebuie să fi muncit mai mulţi pictori la Moldoviţa. În anul 1607 Episcopul de Rădăuţi Efrem a decis construirea solidă a incintei cu trei turnuri. Cel de la intrare şi cel din colţul sud-estic sunt pătrate, dar cel din colţul nord-estic este rotund. O poartă arcuită conduce către turnul de la poartă şi mai apoi către aşezământul monahal. Bolta porţii este decorată cu rozete sculptate în piatră. În partea nord-vestică a bisericii se află o clădire de două etaje, fosta clisiarniţă sau vistierie. Actualmente clădirea este muzeul mănăstirii. Colecţia include broderii, cărţi liturgice, descoperiri arheologice şi scaunul lui Petru Rareş.Pictura exterioară a Bisericii „Buna Vestire” s-a păstrat cel mai bine, dintre toate bisericile bucovinene. Mai ales în faţadele sudică şi estică există picturi care nu au fost şterse de trecerea timpului şi care sunt capabile să arate cât de luminoase erau faţadele decorate în timpul domniei lui Petru Rareş.Chiar sub streşini, sunt 105 nişe, fiecare cu un înger pictat. Pe pilonul vestic, în partea stângă a intrării şi pe înalta deschizătură a faţadei sudice, sunt trei Sfinţi militari pe cai care stau în picioarele dinapoi şi cu o sabie sau o suliţă în mâini. Cel mai sus se află Sf. Gheorghe, apoi Sf. Dumitru şi Sf. Mercurius. Ca de obicei, pe faţada sudică, se află cântecul religios Acatistul. Cele 24 de strofe ale imnului acoperă patru catastifuri. Primele sunt cele 12 strofe istorice care relatează naşterea lui Hristos: Buna Vestire, Zămislirea, Fecioara Maria o cunoaşte pe Sfânta Elizabeta, Îndoiala lui Iosif, Naşterea lui Iisus, Calea celor trei magi la Bethleem, Adorarea Magilor, Întoarcerea Magilor, Fuga în Egipt şi Aducerea lui Iisus la templu. Pictura interioara nu se abate de la traditie, însă Răstignirea (naos) e socotita cea mai valoroasa realizare pe aceasta tema din bisericile Bucovinei. În apsida altarului scena Cina cea de Taina Îl are pe Iisus în centru. Bogatia elementelor figurative si decorative sunt impresionante la Fecioara Oranta din bolta pronaosului, ca si la Maica Domnului Înduratoare din timpanul portalului. Culoarea specifica Manastirii Moldovita este galbenul. Muzeul manastirii pastreaza manuscrise din secolul al XV-lea în care se fac referiri pretioase la modul de organizare a scolii manastiresti, la activitatea culturala în general. Cele mai valoroase manuscrise sunt cele din secolul al XV-lea – adevarate comori de cultura si arta feudala, astazi pastrate în biblioteca Mănăstirii Dragomirna. Aici au fost caligrafiate, printre altele, Tetraevangheliarul (1613) si o Psaltire (1614). Manastirea Moldovita este unul dintre putinele monumente care mai detine ansambluri originale de mobilier sculptat. Jilțul domnesc, din vremea lui Petru Rares (secolul al XVI-lea) este cea mai valoroasa opera de acest gen din Moldova, în buna vecinatate cu broderiile daruite de Voievodul Stefan cel Mare (secolul al XV-lea).

***

Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:

http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2023/11/verviers-belgia.html

ÎȚI MULȚUMESC!

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Topics by Tags

Monthly Archives

-->