Marele Zid Chinezesc este o construcție strategică ce a fost construită cu scopul de apărare a graniței imperiului chinez contra atacurilor popoarelor nomade din nordul Chinei. Este o construcție gigantică considerată după volum ca cea mai mare de pe glob, cu o lungime de 21196,18 km.
Prima porțiune a zidului a fost construită probabil în a doua jumătate a secolului V Î.Hr., în timpul dezbinării Imperiului chinez, cu scop de apărare împotriva nomazilor din nord. În anul 214 I.Hr. s-a construit porțiunea de zid de la fluviul Galben cu scop de apărare față de poporul nomad Xiongnu (numiți de europeni - huni). Spre deosebire de zidul construit mai devreme care se întinde și în văi, zidul acesta era construit numai pe crestele munților. Din lipsă de argilă s-a folosit la construcția zidului numai piatră așezată pe straturi. Din acele timpuri zidul a fost mereu reclădit, atingând în timpul dinastiei Ming lungimea maximă. În anul 1493 împăratul Hongzhi a început construcția zidului dinastiei Ming care servea ca apărare contra mongolilor și pentru o supraveghere mai bună a drumurilor comerciale, ca porțiunea centrală a drumului mătăsii, pe crestele munților începându-se o construcție deosebit de costisitoare. Mortarul folosit era produs din piatră de calcar arsă amestecat cu amidonul din orez. La construcția interioară a zidului se folosea un amestec de argilă nisip și piatră cioplită. Grosimea zidului este foarte diferită, variind între 4 și 10 metri. La intervale de câteva sute de metri s-au construit turnuri de 12 m înălțime cu rolul de observare, transmitere de semnale și depozit de arme. Lăsat în paragină începând cu secolul al XIX-lea, Marele Zid Chinezesc a fost luat sub protecție guvernamentală din 1952, fiind declarat monument istoric al Chinei. Cu toate astea, numai o mică porțiune din zid a fost reabilitată și accesibilă turiștilor.
Marele Zid Chinesesc a fost deschis publicului în anul 1970 și de atunci este unul dintre cele mai vizitate edificii din lume, numărul vizitatorilor depășind ordinul milioanelor. Potrivit documentelor istorice care s-au păstrat, de-a lungul timpului „din fiecare familie cu cinci membri, cel puțin doi dintre aceștia a trebuit să muncească la zid”. Mai mult decât atât, prizonierii politici și ceilalți deținuți străbăteau zilnic sute de kilometri, purtând lanțuri și zgărzi din fier, iar din acest motiv, mulți dintre aceștia mureau în marș. Numărul deceselor din timpul construcției zidului poate fi estimat la două sau chiar trei milioane de chinezi. De atunci, fiecare dinastie a Chinei a continuat extinderea moștenirii lăsate de înaintași. Ca orice monument istoric de o asemenea anvergură, în spatele Marelui Zid Chinezesc se află o sumedenie de legende populare pline de simbolism. Cea mai cunoscută dintre acestea este cea a soției unui bărbat chinez, care a murit în timp construcției Zidului. Se spune că Meng Jiangnu a venit într-o zi să își viziteze soțul, fără a ști însă de moartea acestuia. Ceilalți constructori nu au putut să îi spună adevărul, așa că au lăsat-o să meargă mai departe, în speranța că la un moment dat femeia va realiza singură ce s-a întâmplat. Cu toate acestea, femeia a mers mai departe de la un capăt la altul al Zidului în speranța că îl va găsi. În final, ajunsă la capătul zidului și secătuită de puteri, aceasta a aflat crudul adevăr și a început să plângă atât de tare încât lacrimile ei au creat o fisură în zidul grandioasei fortificații. De atunci, acolo există un templu ridicat în cinstea ei. În ultima vreme Marele Zid a început să se degradeze, iar în unele porțiuni a fost distruse complet. Pe lângă degradarea naturală a fortificației, specialiștii mai arată și faptul că printre cauzele ce au distrus zone semnificabile din Zid, se numără și acțiunile oamenilor, care îl vandalizează sub diverse forme, una dintre cele mai comune fiind vânzarea de porțiuni mici din zid sub formă de suvenir. Aproximativ 2000 de kilometri din Marele Zid au dispărut şi aproape 1200 de kilometri sunt în stare proastă, a declarat administraţia de stat însărcinată cu patrimoniul.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/08/minuni-ale-arhitecturii-mondiale-42.html
-->
Răspunsuri