MONEDĂ COMEMORATIVĂ NOUĂ – REPUBLICA MOLDOVA - 50 LEI 2024 – CATEDRALA “SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA” DIN ORAȘUL BĂLȚI

[Victor Bivolu]

În data de 27 decembrie 2024, Banca Națională a Moldovei a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă care celebrează Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din orașul Bălți. Moneda prezintă pe avers Stema Republicii Moldova; anul emisiei „2024” ,inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc; „Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „16,5 g” în exergă, iar pe revers imaginea Catedralei ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bălți în plan central și inscripția cu majuscule „CATEDRALA ,,SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA” DIN BĂLȚI” în arc de cerc. Caracteristicile tehnice ale monedei sunt:

• Data emiterii – 27 decembrie 2024
• Emitent – Monetăria Statului Român la comanda BNM (Băncii Naționale a Moldovei)
• Seria – Locașuri sfinte
• Tema - Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din orașul Bălți  
• Valoare nominală: 50 lei;
• Calitate: proof;
• Metal: argint;
• Compoziție: 999/1000;
• Greutate: 16,5 grame;
• Diametru: 30 mm;
• Formă: rotundă;
• Margine: zimțată
• Tiraj: 300 exemplare. 

Stema de Stat a Republicii Moldova constă din desenul stilizat al unui vultur (acvile) purtând o cruce în ciocul său și strângând în ghearele fiecăruia din picioarelor sale, reprezentate ca niște mâini, un sceptru de aur și o ramură verde de măslin. Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele tradiționale ale Moldovei: capul de bour, privit frontal, soarele, plasat între coarnele bourului, ambele pe fond roșu, simbolizând lumina zilei, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând renașterea. Cele două romburi sunt aranjate la nivelul de separare al roșului de albastru. Elementele distincte ale scutului sunt din aur (galbene). Emblema scutului este realizată folosind cele trei culori tradiționale ale tricolorului: albastru, galben și roșu. Stema de Stat a Republicii Moldova este simbolul oficial major al suveranităţii şi independenţei, al unităţii şi indivizibilităţii Republicii Moldova.

Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din orașul Bălți a fost construită între anii  1924–1934 din inițiativa episcopului Visarion Puiu, în prezent fiind biserica catedrală a Eparhiei de Bălți și Fălești. În martie 1923 s-a înființat Episcopia Hotinului cu reședința la Bălți. Înființarea noii episcopii cerea construirea unei biserici mari și impunătoare. Prin decretul regal nr. 315 din 31 ianuarie 1924 se aprobă cedarea pe veci către Episcopia Hotinului a terenului cu o suprafață de 7595 m² situat la intersecția străzilor Regele Ferdinand și General Berthelot (actualmente străzile Independenței și 31 august 1989). Comitetul de inițiativă pentru construcția catedralei încredințează sarcina realizării proiectului arhitectului Adrian Gabrilescu. P. S. Visarion invită la solemnitatea punerii pietrei de temelie, pe 24 septembrie 1924 pe Alteța Sa Regală, Principele Carol (viitorul rege Carol II), patriarhul Damianos al Bisericii Ortodoxe a Ierusalimului, membrii Sfântului Sinod și alți demnitari. Lucrările la catedrală încep în primăvara anului 1925 și decurg foarte anevoios din lipsa banilor. În 1933 comitetul hotărăște ca devizele și planurile de interior să fie executate de serviciul tehnic condus de arhitectul Andrei Ivanov. Timpul a făcut să se șteargă din memoria bălțenelor numele celor care au participat la construcția catedralei. Ornamentul catedralei este făcut de către Franț Rill din București, catapeteasma - I. Babic (București); pictura - D. Norocea (Curtea de Argeș) și Wodok (București); scaunele arhierești, stranele și ușile catedralei - sculptorul Dumitrescu (București), pardoseala - firma Schmidgen (București); iar instalația electrică Silvestru Vatrici din Bălți. Sfințirea catedralei a avut loc la 2 iunie 1935 în prezența Regelui Carol al II-lea și prințului mostenitor Marele Voievod Mihai – viitorul Rege Mihai. Pe timpul sovietic edificiul catedralei a fost folosit ca depozit, iar din 1961 aici a fost sediul Muzeului de Istorie și Etnografie, astfel că unele obiecte prețioase, de valoare spirituală și istorică din interiorul catedralei au dispărut. În anii 1990 clădirea a fost „retrocedată,” orașului cu menirea de lăcaș de cult și închinăciune. Catedrala este construită sub formă de treflă cu pridvor înconjurat de coloane la intrare. Deasupra intrării și a pronaosului, sub turlă, pe cele trei laturi, există un cerdac cu niște coloane care creează între ele o boltă artistic lucrată. Turla principală de 46 metri se înalță maiestuos într-o armonie perfectă cu celelate componente ale catedralei. De la poalele turlei principale se desfășoară în lateral, în formă de cascade, mai multe bolți lipite succesiv de zidăria principală a catedralei. Locașul este acoperit în întregime cu plăci de aramă. Catapeteasma este lucrată în lemn de stejar și sculptată cu ornamente de struguri și foi de viță-de-vie. Pictura în frescă a catedralei a fost efectuată în mai multe etape, respectându-se stilul clasic bizantin, utilizat și în cazul bisericilor grecești de la Muntele Athos. Iluminarea catedralei este electrică, dar, pe lângă becurile din frumoasele candelabre, mai sunt și cele ascunse adânc în cornișe, asigurând, aprinse, o senzație de feerie. Pictura interioară a fost restaurată și completată în perioada anilor 2002-2004 sub coordonarea egumenului Andrei Berega. Catedrala a fost repictată în anul 2019, sub îndrumarea PS Marchel Mihăiescu, episcop de Bălți și Fălești.

Bălți este un oraș cu statut de municipiu, reședința Regiunii de dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Orașul cu un relief de câmpie fragmentată este situat la 138 kilometri la nord de Chișinău și la 65 de kilometri față de punctul de trecere a frontierei cu România, de la Sculeni. Orașul Bălți este un important nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. Industria municipiului este reprezentată de 40 de întreprinderi. Prima atestare certă a orașului Bălți apare în comentariile legate de expediția polonezilor împotriva Imperiul Otoman, din anul 1620. Orașul are aproximativ 150000 de locuitori, fiind situat pe locul 3 ca populație după orașele Chișinău și Tiraspol.