În data de 19 decembrie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Tezaurul de la Pietroasa – Vasele Poligonale. Aversul monedei prezintă vasul octogonal din Tezaurul de la Pietroasa, inscripția „ROMANIA”, în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2022” și stema României. Reversul monedei prezintă cele două vase poligonale din Tezaurul de la Pietroasa și inscripțiile în arc de cerc „TEZAURUL DE LA PIETROASA” și „VASELE POLIGONALE”.
Principalele caracteristici tehnice ale monedei sunt următoarele: data emiterii – 19 decembrie 2022, tema – Tezaurul de la Pietroasa – Vasele poligonale, valoarea nominală – 10 lei, metal – aur, puritatea – 99,9%, forma – rotundă, diametrul – 13,92 milimetrim greutate – 1,224 grame, cantul – zimțat, calitatea – proof, tirajul – 1000 exemplare și prețul unitar de achizițioanare de la magazinele Monetăriei statului, fără TVA – 580 lei.
Tezaurul de la Pietroasele (Pietroasa) este un tezaur arheologic descoperit în 1837 în localitatea Pietroasele, județul Buzau. O mare parte din piesele componente s-au pierdut. În prezent este expus la Muzeul National de Istorie. Cunoscut si sub numele popular de „Closca cu puii de aur” a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi tărani (Ion Lemnar si Stan Avram) în timp ce luau piatră de pe dealul Istrita (750 metri). Din tezaurul compus initial se pare din 22 de piese, s-au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg. Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur:
- un platou mare, de 7,6 kg, cu un diametru de 56 cm. A fost rupt în patru bucăți, la puțin timp după descoperire;
- cană (oenochoe), cu înălțimea de 37 cm; a fost reconstituită, fiind deteriorată după descoperire.
- pateră (platou mai mic) cu decor în relief și o statuetă în centru; are un diametru de 26 cm, iar statueta reprezintă un personaj feminin cu un pahar în mâini, asezat pe un tron împodobit cu un vrej de viță de vie.
- un colan cu o inscripție gravată cu caractere runice. A fost piesa cea mai studiată din întregul tezaur;
- un colan simplu;
iar sapte sunt împodobite si cu pietre prețioase:
- un colan cu balama;
- patru fibule, un fel de brose folosite la prinderea veșmintelor.
- două vase poligonale, unul octogonal si altul dodecagonal
Datarea tezaurului si atribuirea sa au pornit atât de la aspectul pieselor, cât si de la inscripția de pe colan. Prima ipoteză atribuie tezaurul vizigotilor, care s-au refugiat pe aici, odată cu apropierea hunilor, tezaurul fiind îngropat cel mai târziu în anul 381. A doua ipoteză îl atribuie ostrogotilor din prima jumătate a secolului al V-lea.Istoria tezaurului a fost foarte zbuciumată. A fost cumpărat de la tăranii care îl descoperiseră de un antreprenor pe nume Verussi. Acesta a zdrobit cu toporul piesele, pentru a le face mai compacte. A fost apoi recuperat partial de banul Mihalache Ghica, vornic al Departamentului Trebilor Dinăuntru, frate al domnitorului Al.D.Ghica, care l-a adus în atentia lumii stiințifice a vremii. Popularitatea internatională a dobândit-o în urma Marii Expozitii Universale de la Paris, din anul 1867, când a fost restaurat si expus sub supravegherea lui Alexandru Odobescu Ulterior, Odobescu a publicat monumentala monografie Le Trésor de Pétrossa. La sfârsitul lunii noiembrie 1875 a fost furat din Muzeul de Antichităti din Bucuresti. A fost recuperat în 1876, însă colanul cu inscripția a fost deteriorat. În anul 1884 trece printr-un incendiu si pentru a fi salvat a fost aruncat pe fereastră. În toamna aceluiasi an a fost restaurat la Berlin de germanul Paul Telge, capatand aspectul pe care il stim si azi. În 1917 a fost trimis în Rusia împreună cu tot tezaurul național, revenind în 1956. Din 1971 este expus la Muzeul National de Istorie al Romaniei.
Vas octogonal din aur, cu pereții alcătuiți din 2 rânduri de câte 8 panouri ajurate suprapuse, unul în plan oblic, celălalt vertical. Toarte în formă de pantere, una reconstituită cu metal comun, cealaltă cu spatele ornamentat cu almandine caboșon, sprijinite cu picioarele posterioare de panourile oblice și cu cele anterioare de marginea unor plăci orizontale decupate în formă de coadă de pasăre și decorate cloisonnée. Fund ajurat cu rama octogonală. Piesa este ornamentată cu casete în care se mai păstrează 211 pietre în total, dintre care: - 7 pietre verzi turmaline (5 baghete și 2 fragmente) în inelul bazal, de cca 7,50 kt în total; - 5 almandine și granate (4 plate și 1 caboșon) în panourile trapezoidale, de cca 3,00 kt în total; - 4 almandine și granate în ramele dreptunghiulare, de cca 2,00 kt în total; - 26 almandine și granate (20 fragmente, 3 plate și 3 baghete) în panourile dreptunghiulare cu rozete mari, de cca 8,00 kt în total; - 7 almandine și granate în octaedrul superior, de cca 3,00 kt în total; - 3 fragmente turmaline pe buza vasului, de cca 0,50 kt în total; - 27 almandine și granate (întregi și fragmente) pe plăcile orizontale, de cca 8,00 kt în total; - 132 pietre dintre care: 122 almandine și granate de cca 14,00 kt în total și 10 fragmente perle pe pantera din argint de cca 0,50 kt în total.
Vas dodecagonal cu pereții alcătuiți din 2 rânduri de câte 12 panouri ajurate, suprapuse în planuri diferite: unul, oblic, celălalt vertical. Toarte în formă de pantere din metal comun argintat, cu spatele ornamentat cu turcoaze și almandine caboșon, sprijinite cu picioarele posterioare de panourile oblice și cu cele anterioare de marginea unor plăci orizontale decupate în formă de coadă de pasăre și decorate cloisonnée. Fund ajurat cu rama dodecagonală. Piesa ornamentată cu casete, în care se mai păstrează 152 de pietre în total, dintre care: - 3 pietre verzi turmaline în inelul bazal de cca 0,80 kt în total; - 20 almandine și granate plate și ovale în panourile trapezoidale cu rozete mici de cca 150 kt în total; - 1 almandin dreptunghiular în casetele dintre rozetele mari de cca 1,00 kt; - 18 almandine și granate dreptunghiulare în inelul superior rozetelor mari de cca 9,00 kt în total; - 7 turmaline, baghete pe buza vasului de cca 7,00 kt în total; - 9 almandine și granate de diferite forme pe toarte de cca 7,00 kt în total; - 2 almandine ovale pe rozeta bazală de cca 1,00 kt în total; - 46 pietre, dintre care 22 almandine și granate caboșon și 24 turcoaze pe una din pantere (cea cu placa din metal comun); - 46 pietre, dintre care 23 almandine și granate și 23 turcoaze pe cealaltă panteră (cea cu placa din aur) de cca 6,00 kt în total.
-->
Răspunsuri