Începând cu data de 16 decembrie 2024, Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic mondial o monedă din aur cu tema Istoria aurului – Tezaurul de la Apahida. Aversul monedei prezintă o cataramă din Tezaurul de la Apahida, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2024”., iar reversul monedei redă două aplice de șa, în formă de vulturi și inscripțiile „TEZAURUL DE LA APAHIDA” și „ISTORIA AURULUI”. Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele:
- data emiterii – 16 decembrie 2024
- emitent – Monetăria Statului la comanda B.N.R. (Banca Națională a României)
- seria - Istoria aurului
- tema – Tezaurul de la Apahida
- valoarea – 10 lei
- metal (compoziție) – aur
- puritatea – 99,9%
- forma – rotundă
- diametrul – 13,92 milimetri
- greutatea – 1,224 grame
- cant – zimțat
- calitate – proof
- tiraj – 1000 exemplare
- preț unitar de achiziție, fără TVA, de la magazinele BNR din București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara – 940 lei
La Apahida, în apropiere de Cluj, au fost găsite în 1889, 1968 și respectiv în 1979 trei morminte princiare atribuite gepizilor. Situate pe malul drept al râului Someșul Mic și aproape de fostul drum roman care a realizat legătura dintre între Napoca și tabere militare de pe râul Someș, mormintele ocupă o suprafață nu mai mare de 500 metri pătrați. Descoperirea primului mormânt în 1889 a fost făcută în timp ce se exploata pietriș din zona vecină Apahidei. Unele dintre artefacte au fost recuperate de muzeul Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, cu ajutorul lui H. Finály, și alte două piese (un inel sigilar cu monogramă și un pandantiv cu clopoțel) au fost achiziționate de Muzeul Național Magiar pe piața de antichități în anul 1897. Din inventarul mormântului s-au păstrat mai multe obiecte de aur, o broșă cruciformă cu butoni în formă de ceapă, o brățară cu capetele evazate, trei inele, două catareme, cinci pandantive cu clopoței, două căni de argint, o bandă de aur și mai multe aplici, probabil, folosite pentru a decora sau a repara vase. Descoperirea celui de-al doilea mormânt a fost făcută, de asemenea, din întâmplare, în octombrie 1968, în momentul săpării unei fundații pentru un turn de transmisie. Piese de aur cu o greutate totală de cca. 900 g au fost găsite; din acestea autoritățile au recuperat doar 800 g. Când descoperirea a devenit publică în februarie, restul cantității a fost probabil topită și folosită pentru realizarea unor bijuterii moderne. În timpul săpăturilor, partea superioară a mormântului a fost distrusă, lăsând doar partea inferioară a acestuia pentru a fi studiate de arheologi. Artefactele recuperate de echipa condusă de Kurt Horedt au fost duse la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, iar mai apoi au fost transferate la Bucureșto, urmare a înființării în 1971 a Muzeului Național de Istorie a României. În 1979 un copil de 6 ani a descoperit o mare cataramă de aur în pământul excavat în timpul construcției sediului central al poștei. Catarama este singura piesă păstrată din al treilea mormânt. Piesa a fost preluată în anul 1980 de către Banca Națională a României, iar în 2002 a fost transferată la Muzeul Național de Istorie.
-->
Răspunsuri