Produsul medalistic de mai sus este o medalie foarte potrivită pentru a fi dăruită cuiva drag și a fost realizat la Monetăria Statului pentru a celebra sfânta sărbătoare a Paștelui – 2022. Pe avers se prezintă o scenă cu Mironosițele iar pe revers o cruce, o coroană de spini și Sfântul Giulgiu.
***
Mironosițe se numesc femeile care l-au urmat pe Iisus, împreună cu apostolii, și care au fost martori ale patimilor lui Isus. Tot ele i-ar fi uns trupul lui Isus cu miresme. Noul Testament amintește lapidar numele și faptele lor. Cea dintâi mironosiță a fost Maria Magdalanea. Duminica a treia după Paști este dedicată cinstirii mironosițelor, a femeilor „purtătoare de mir”, dar și a tuturor femeilor creștine din lume.
***
Sfântul Giulgiu este o pânză de in păstrată în capela regală a Catedralei “Sfântul Ioan Botezătorul” din orașul italian Torino. Pe respectivul material textil se află imprimată imaginea corpului unui om care prezintă semne de agresiune fizică și în special de crucificare. De-a lungul timpului pânza respectivă a generat numeroase dezbateri. Unii credincioși creștini consideră că în pânza respectivă ar fi fost învelit Isus Hristos după crucificare, alții consideră că este vorba despre un artefact. Giulgiul are lungimea de 4,36 m, lățimea de 1,10 m și este alcătuit din fire de in tors manual, iar urzeala este executată tot manual. Pe țesătură apar două amprente: partea din față și cea din spate a unui bărbat neîmbrăcat, biciuit și probabil crucificat. Corpul a fost așezat pe spate, pe jumătatea inferioară a giulgiului, petrecându-se cealaltă jumătate pe deasupra. Materialul prezintă numeroase găuri (în prezent peticite), locurile presupuse a fi ars la incendiul din anul 1532 și mai multe pete de apă de la stingerea flăcărilor.Medalia s-a realizat în două variante de metal compoziție și are următoarele carcteristici tehnice:
- Material compoziție - argint, puritate – 99,9%, forma – rotundă, diametrul – 30 milimetri, greutatea – 16,5 grame, calitate – proof, tiraj – 400 de bucăți și preț unitar de achiziție de la magazinele monetăriei cu TVA inclus – 142 lei.
- Material compoziție - cupru, forma – rotundă, diametrul – 30 milimetri, calitate – proof, tiraj – 250 de bucăți și preț unitar de achiziție de la magazinele monetăriei cu TVA inclus – 48 lei.
Ziua Învierii Domnului nostru Iisus Hristos este temelia lumii, începutul împăcării omului cu Dumnezeu şi a împăcării noastre, unul cu altul. Învierea Domnului, cel mai mare praznic al creştinătăţii, ne aduce bucuria supremă. Este sărbătoarea bucuriei negrăite, care uneşte cerul cu pământul într-o armonie divină, restabilind firea omenească şi chemând-o să prăznuiască - împreună cu Hristos cel Înviat - bucuria vieţii asupra morţii, bucuria luminii asupra întunericului. Puterea de nebiruit a vieţii trece prin veacuri şi se revarsă în veşnicie. „Eu sunt Învierea şi Viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri în veac. Crezi tu aceasta?” – spune Sfânta Evanghelie după Ioan. Învierea lui Isus Hristos (Învierea Domnului) este un fundament doctrinar și ritual pentru credința creștină - catolică, ortodoxă și reformată. Este practic temelia bisericii pe care o cunoaștem astăzi. Acest eveniment este relatat de scrierile vremii și de apostolii lui Hristos. La început, învierea ca doctrină nu a fost acceptată în Imperiul Roman cu excepția primilor creștini. Învierea lui Iisus Hristos (Paștele) este cea mai mare sărbătoare a mai multor biserici ale lumii, printre care și Biserica ortodoxă română. Învierea domnului este sărbătorită în prima duminică de după prima Lună plină de după echinocțiul de primăvară și diferă de la un cult la altul. Sus am postat o icoană ortodoxă ce redă Invierea lui Isus. Prezint mai jos unele dintre cele mai frumoase obiceiuri de Pași păstrate în anumite zone ale României;
- In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.
- In zona Campulung Moldovenesc, în zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa bine-cuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.
- La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.
- foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata in prima zi de Pasti, copiii mai mici de 9 ani merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor "Sarbatori fericite!". La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.
- În Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat "hotii", cat si "pagubasii". Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.
- In Moldova, in dimineata urmatoare dupa noaptea Invierii se pune un oua rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi, copii trebuie sa si clateasca fata cu apa si sa si atinga obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogatii.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/05/prado-melgaco-portugalia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri