În primul număr din anul 1923 al ziarului ortodox sibian „Lumina Satelor", preotul Iosif Trifa publica un manifest în care-i chema pe credincioși să redescopere valorile inițiale ale creștinismului. Debuta astfel mișcarea religioasă Oastea Domnului care a marcat Biserica Ortodoxă Română în perioada interbelică. Oastea Domnului a apărut în condițiile speciale ale primului deceniu de după Unirea din 1918. Transilvania era un teritoriu multietnic, iar elita ortodoxă trebuia să se remarce pe plan cultural și religios. Tocmai de aceea, în fruntea Mitropoliei Ardealului a fost instalat Nicolae Bălan, intelectual de frunte al Transilvaniei. Avea doctoratul în teologie luat la Universitatea din Oxford. Era și unul dintre cei mai prețuiți profesori de la Seminarul Teologic din Sibiu, înainte de 1918. Ajuns la conducerea bisericii transilvănene, Mitropolitul Nicolae Bălan a inițiat o campanie de revigorare a Ortodoxiei. Printre acțiunile sale s-a numărat și aducerea unor preoți entuziaști la Sibiu, sediul Mitropoliei, care să se ocupe cu activitatea misionară. Unul dintre aceștia a fost preotul Iosif Trifa, parohul din Vidra de Sus, județul Alba (satul natal al lui Avram Iancu). Preotul Iosif Trifa slujea de zece ani la Vidra, timp în care se remarcase pentru dăruirea pe care o manifestase în slujba Ortodoxiei. Mitropolitul Nicolae Bălan îl cunoștea personal pe preotul Iosif Trifa, deoarece i-a fost profesor la Seminarul Teologic din Sibiu. În luna august 1921, preotul de la Vidra de Sus a fost convocat de mitropolit la Sibiu, pentru a i se încredinţa o misiune specială. Începând cu luna septembrie 1921 devenea duhovnic al studenților de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din localitate. Foarte activ, preotul Iosif Trifa nu s-a preocupat doar de îndrumarea spirituală a viitorilor preoți ortodocși. La 1 ianuarie 1922 a publicat primul număr din ziarul „Lumina Satelor”, pe care l-a condus până în anul 1934. Publicația Mitropoliei Ardealului a fost deosebit de influentă în perioada interbelică. A ajuns la tiraje de peste un milion de exemplare pe număr. Înființarea Oastei Domnului are conotații mistice. În cartea fundamentală a mișcării religioase, „Ce este Oastea Domnului”, preotul Iosif Trifa susține că Anul Nou 1923 l-a găsit frământat de gânduri. De 11 ani, de când fusese hirotonit preot, „striga în pustiu fără urmare și fără roade”. Astfel, relatează preotul, a căzut în genunchi și s-a rugat lui Dumnezeu ca să-l îndrume „să lucreze cu mai multă izbândă”. Ca semn divin, Duhul Sfânt l-a îndemnat să publice în primul număr din „Lumina Satelor” pe anul 1923 o chemare. Prin aceasta, îi sfătuia pe credincioși să intre în anul nou cu dorința de a se lepăda de păcate. Mitropolitul Nicolae Bălan a binecuvântat imediat inițiativa preotului Iosif Trifa. În spatele argumentelor teologice stăteau și cauze sociale care au contribuit la apariția Oastei Domnului (alcolismul, tabagismul, sudalma etc.). Această iniţiativă s-a dovedit un succes, mişcarea duhovnicească răspândindu-se în surt timp în toate regiunile Ţării şi a mobilizat un mare număr de creştini ortodocşi. După 1948 mișcarea a fost declarată ilegală de regimul comunist. În această perioadă, în anii grei ai stalinismului, Oastea Domnului, a fost condusă de Traian Dorz, care a primit 17 ani de pușcărie pentru acest motiv. În 1990 Oastea Domnului a fost reabilitată de Statul Român și de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, care a ridicat caterisirea lui Iosif Trifa. În zilele noastre, Oastea Domnului are sediul administrativ la Sibiu, unde dispune de editură, librărie și tipografie proprie. Aici se tipărește, cu binecuvântarea Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, săptămânalul „Iisus Biruitorul”, având ca supliment revista pentru tineri „Timotheos”. Oastea Domnului este condusă de un „Sfat Frățesc” Operativ din care fac parte aproximativ 30 de membri, reprezentanți ai zonelor în care mişcarea este activă. Oastea Domnului este prezentă aproape pe tot teritoriul României dar și dincolo de granițele ei. Activitatea ei are ca bază așa numitul „voluntariat al laicilor”, chiar dacă din mișcare fac parte și numeroși clerici. Părintele Iosif Trifa a definit misiunea Oastei Domnului astfel: „ ... aflarea și vestirea lui Iisus cel răstignit.” Această formulare era o veritabilă „declarație de război sufletesc contra întunericului și a răutății” din partea unei „armate care lupta sub steagul și conducerea lui Iisus Biruitorul.” De asemenea, referindu-se la programul Oastei Domnului, părintele Iosif Trifa scria: „Iisus cel răstignit - acesta a fost programul meu în toți anii de Oaste și acesta este programul Oastei Domnului. Nu este un program nou. L-am aflat gata de la Sfântul Apostol Pavel.” Tot părintele definea pe „ostașul Domnului” astfel: „Ținând cont de permanenta ofensivă a iadului, un ostaș al Domnului trebuie să fie un ostaș activ, luptător, un mare viteaz, capabil să atragă și pe alții în lupta cea mare a mântuirii sufletelor.”
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2023/11/schwarzach-im-pongau-austria.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri