Polo pe apă este un sport nautic pe echipe. Se dispută între două echipe alcătuite din 7 jucători fiecare: 6 jucători de teren și un portar, pe banca de rezerve fiind încă maximum 6 jucători. Portarul este singurul jucător căruia i se permite să atingă mingea cu două mâini, să lovească mingea cu pumnul închis și să atingă fundul piscinei, dar nu i se permite să depășească mijlocul piscinei. Teoretic polo pe apă se aseamănă handbalului. Jocul de polo pe apă are durata a 4 reprize a câte 8 minute fiecare. Lungimea bazinului este de 30 m pentru bărbați și 25 m pentru femei, iar lățimea de 20 m. Adâncimea apei este de cel puțin 1,8 m. Este cel mai vechi sport de echipǎ jucat la toate edițiile Olimpiadelor sportive de varǎ, din anul 1900, de când a fost introdus ca sport olimpic. Britanicii sunt considerați părinții polo-ului pe apă, primul joc la ei având loc la 14 iulie 1876. În România, primele echipe de polo au apărut la Cluj, Timișoara și Târgu Mureș. În anul 1952, la Jocurile olimpice de la Helsinki, România este prezentă pentru prima dată cu o echipă de polo.
Prezint aici o istorie romanțată a simbolisticii vechii steme a orașului Brașov: Înainte de stabilirea germanilor in Transilvania, regele maghiar Solomon a purtat razboi împotriva cumanilor pe care i-a alungat în final peste graniță. La un moment al acestei lupte ploaie de săgeți se abăteau mai mult asupra regeleui deoarece el se făcea cel mai vizibil prin strălucirea coroanei pe care o purta pe cap, coroana dându-l de gol în fața inamicului. Înțelegând pericolul, regele și-a depus coroana pe trunchiul retezat al unui copac, mai precis peste buturuga ce rămăsese din falnicul copac, el nemaifiind atât de vizibil. Astfel a evitat regele Solomon potopul de săgeți și a reușit să se retragă, abandonându-și coroana în acea pădure. Coroana regală a rămas neobservată mulți ani pe trunchiul de copac, până când au găsit-o sașii. Aici teutonii au construit cetatea Brasovia și în jurul acesteia s-a constituit o comunitate umană. Pe locul unde s-a găsit coroana s-a ridicat primăria comunității care s-a denumit Kronstadt (Orașul coroanei). Mai tîrziu toate cladirile, drapelele și scuturile orașului s-au decorat cu coroana pe trunchiul de copac cu rădăcini. Mai tarziu s-a incercat interpretarea stemei: Radacinile acesteia reprezinta cele 13 comunitati rurale sasesti din Tara Barsei, ale caror locuitori, asemenea radacinilor, lucreaza in pamant si isi duc produsele la oras. Asa cum radacinile nu doar sustin trunchiul copacului, ci il si intaresc, pentru a nu putea fi doborat de furtuni, asa ajuta si comunitatile sasesti orasul si il feresc de pieire. Asa cum radacinile unui copac nu sunt observate, asa e trecuta cu vederea si munca tacuta a taranilor. Trunchiul puternic simbolizeaza orasul: scoarta aspra si tare se aseamana cu zidurile orasului si bastioanele. Coroana se aseamana cu regele. Pe trunchi, coroana poate sta in siguranta, asa cum si regele se poate baza pe sustinerea si loialitatea orasului Brasov si a sasilor.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2024/01/cartofilie-judetul-iasi-administratia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri