Ciclismul este, în sensul larg al cuvântului, deplasarea pe sol folosind mijloace de transport puse în mișcare de mușchii omului, cu precădere bicicletele. Ciclismul se împarte în două categorii: de plăcere și disciplină sportivă de sine stătătoare. Ciclismul sportiv este condus de Uniunea Ciclistă Internațională, cu sediul în Elveția. Sportul ciclism înseamnă organizare riguroasă dar și investiții însemnate în echipamentele de concurs.
Printre primii locuitori ai Capitalei, care au folosit bicicleta ca mijloc de locomotie, se numarau si cateva personalitati ale vremii: N. Velescu, dr. V. Urechia, Al. Vlahuta, B. Delavrancea si Al. Macedonski. In aceasta perioada, ciclistii care doreau sa organizeze concursuri dupa modelul occidental au importat biciclete cu roata mare in fata, numite bicicle. In ultimul deceniu al secolului trecut, sporeste numarul societatilor de ciclism, apar primele curse, primele velodromuri. Inca din 1886 fusesera infiintate cluburile cicliste ”Velocitas” si ”Huniade”, iar in anul 1889 “Asociatia de ciclism” din Arad. Cursa de debut din Bucuresti, care are loc in 1891 pe distanta Otopeni – Baneasa de 10 km, este castigata de D. Dumitrescu, unde se inalta astazi Arcui de Triumf. O data cu inmultirea societatilor cicliste, se impune necesitatea coordonarii si organizarii ritmice a activitatii cicliste. In consecinta, in 1891 se infiinteaza ”Clubul velocipedistilor” din Bucuresti care va organiza un concurs oficial. In 1893, se fac intreceri pe velocipede in cadrul unei serbari de binefacere, destinate ajutoarelor oferite sinistratilor inundatiilor de la periferia Capitalei. De acum, ciclismul romanesc fusese confirmat ca o activitate sportiva, motiv pentru care se infiinteaza ”Clubul ciclistilor” in 1896 si ”Uniunea velocipedica a Romaniei” in 1897, care se dorea sa detina prerogativele unei federatii nationale. In 1900 ia nastere ”Uniunea Ciclistilor Excursionisti” si apare prima revista ciclista lunara din tara noastra, intitulata ”Bicicleta”. Inca din 1894 functiona prima scoala de invatare a mersului pe bicicleta, in spatiul pietei Victoria si al soselei Kiseleff din zilele noatre. Pe campul acestei scoli va fi amenajata o pista pe pamant lunga de 250 m, cu o turnura usor ridicata la inaltimea de cca 1,50 m. Apare, asadar, primul, velodrom din Romania, denumit ”Victoria”, proprietatea lui Alois Pucher, langa atelierul de reparat biciclete. In aceste conditii, pe langa ciclismul de sosea, apare si cel de velodrom. Pentru ca tribunele velodromului erau neincapatoare si ciclistii evoluau invaluiti de praful pistei, a aparut nevoia de a construi un nou velodrom, mai incapator si cu anexe sanitare. Initiatorul acestui proiect a fost directorul ziarului “Universul”, Luigi Cazzavillan si, totodata, reprezentant in Romania al unei fabrici italiene dc biciclete (firma ”Bianchi”). El a construit un splendid veledrom cu pista de lemn, lunga de 333,33 m si lata de 6 m. Arena a fost ridicata pe soseaua Kiseleff, in dreapta Arcului de Triumf. Inaugurarea velodromului s-a facut in 1896, prilejuind o bogata activitate ciclista de velodrom, unde au concurat ciclisti din Germania, Austria, Ungaria. In 1898, velodromul a fost demontat si pista vanduta ca lemn de foc pentru a se acoperi datoriile la fisc, ramase neachitate dupa moartea fondatorului. Dupa o intrerupere indelungata, timp in care cursele de viteza s-au desfasurat pe aleile din parcuri si la hipodrom, ciclismul de pista isi va relua activitatea o data cu construirea velodromului de la Galati (1923), din initiativa lui Ernest Flacs, presedintele Clubului Ciclist Galati. De asemenea, este consemnata existenta unui velodrom la Craiova, unde s-au derulat concursuri intre ciclistii bucuresteni si craioveni in anii 1896-1898. Dezvoltarea ciclismului de sosea si de pista, reteaua tot mai mare de concursuri si aparitia mai multor cluburi cu acest profil in Capitala si in teritoriu, au creat conditii pentru infiintarea FR de Ciclism. Acest eveniment, care are loc in 26 aprilie 1931, succede existenta celor doua nuclee organizatorice, care la vremea respectiva si-au asumat rolul de conducere si organizare a ciclismului romanesc. Aceste nuclee au fost: Uniunea Velocipedica a Romaniei (1897) si Comisiunea de Ciclism (1912) din cadrul Federatiei Societatilor Sportive din Romania (FSSR).
Lugoj, în limba maghiară Lugos, în limba germană Lugosch, este un municipiu din județul Timiș, care include și satele: Măguri și Tapia, fiind situat în vestul țării, pe malurile răului Timiș. La 59 kilometri depărtare de Timișoara. De-a lungul vremii localitatea a făcut parte din Regatul Ungariei (- 1570), Principatul Transilvaniei (1570 - 1658), Imperiul Otoman (1658 - 1718), Imperiul habsburgic (1718 - 1867), Austro-Ungaria (1867 - 1918) și România (1918 -). Lugojul a fost centrul unui district românesc care și-a păstrat și prin privilegiile și diplomele regilor maghiari autonomia până în secolul al XVI-lea. Prima atestare documentară a cetății Lugoj apare spre sfârșitul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele din Budapesta, din care reiese că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea, a poposit cu armata sa la Lugoj. La recensământul din anul 2011 municipiul Lugoj număra 40361 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 44636 locuitori), dintre care: români – 78,99%, maghiari – 6,81%, romi – 2,29%, ucrainieni – 1,28%, germani – 1,85% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a municipiului Lugoj, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 71,66%, romano catolici – 7,62%, reformați – 3,02%, penticostali - 3,64%, greco catolici – 1,83%, baptiști – 2,49% și restul – nedeclarată sau altă religie. Actualmente, în Lugoj sunt înregistrate 1692 de societăți comerciale cu capital privat dar s-au stabilit aici și filiale ale unor concerne industriale, renumite în Europa: Villeroy și Boch - în domeniul ceramicii, Rieker - confecții de încălțăminte, Werzalit - prelucrarea lemnului, Honeywell - sisteme de siguranța vieții, Mondila- obiecte sanitare ceramice (armături, căzi de baie și cabine de duș), Autoliv - sisteme de siguranță a pasagerilor (airbaguri, centuri, volane, senzori ș.a.m.d.). Pe piața de retail, supermarketurile existente sunt operate de concerne naționale și internaționale precum Lidl, Kaufland, Carrefour, Penny Market, Profi, Unicarm și La doi pași. Pe segmentul leisure & DIY există magazinele și reprezentanțele Dedeman, Altex, Flanoc, LEM’S, DM Drogerie Markt, eMAG, etc. Lugojul este străbătut de trei importante rute comerciale: autostrada A1, DN68 către Deva și E70 către București.
În ceea ce privește transportul feroviar, gara Lugoj se află pe magistrala CFR 900. Instituțiile de cultură ale orașului sunt: Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Lugoj, Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu“ Lugoj, Casa de Cultură a Municipiului Lugoj, Biblioteca Municipală Lugoj,Galeria Pro Arte și Căminele culturale din localitățile Măguri și Tapia. Dintre obiectivele turistice ale orașului enumăr:
- Piața I.C.Drăgan - annsamblul arhitectural central
- Hanul Poștei - clădirea datează în forma actuală din anul 1726 și adăpostește în prezent sediul protopopiatului ortodox român;
- Biserica și fosta mănăstire franciscană, edificată 1733
- Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, construită întrea nii 1759 – 1766 în stil baroc ctitorie a oberkneazului Gavril Gurean;
- Catedrala greco catolică “Coborârea Sfântului Spirit” a Episcopie de Lugoj, realizată ăn stil neoclasic între anii 1843 – 1854
- Turnul fostei Biserici “Sfântul Nicolae”
- Mozaicul Sfântul Vasile cel Mare de pe fațada fostei școli de fete, operă a pictorului academic Virgil Simionescu.
- Teatrul vechi, construit la 1903
- Statuile Coriolan Brediceanu, Traian Grozăvescu, Ion Vidu și Ion Dragalina
- Casa scriitorului Ion Popovici Bănățeanu
- Casa poetului Victor Vlad Delamarina
- Casa tenorului Traian Grozăvescu
- Casa compozitorului Ion Vidu
- Casa familiei Atanasievici – Bejan
Orașul are două colegii naționale, două grupuri școlare, trei școli și două grădinițe. Enumăr mai jos câteva dintre personalitățile care s-au născut sau a trăit măcar o vreme pe aceste meleaguri:
- Eftimie Murgu (1805-1870) - jurist și profesor de filosofie român, om politic, deputat în parlamentul revoluționar maghiar din timpul Revoluției de la 1848
- Coriolan Brediceanu – (1849 - 1909) - avocat, politician
- Ion Vidu (1863 - 1931) - compozitor și dirijor
- Valeriu Braniște (1869 - 1928) - publicist și om politic român, membru de onoare al Academiei Române
- Tiberiu Brediceanu (1877 - 1968) - compozitor, folclorist, membru corespondent al Academiei Române, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia – 1918
- Filaret Barbu (1903 - 1984) – compozitor
- Iosif Constantin Drăagn (1917 – 2008) - profesor univ. dr., om de afaceri
- Aristide Buhoiu (1938 - 2006) - reporter, realizator de televiziune și scriitor
- Lavinia Miloșovici (n. 1976) - gimnastă, multiplă campioană mondială și olimpică
- Radu Paraschivescu (n. 1960) - prozator, traducător, jurnalist și redactor de carte român;
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/08/monede-euro-franceze-de-colectie-7.html
-->
Răspunsuri