Sugestia este un cuvânt des utilizat în relaţiile interpersonale, reflectând un fenomen cu dublu sens: orientat spre altcineva sau spre propria persoană, caz în care este vorba despre autosugestie. Noi suntem sugestibili, adică avem acea aptitudine numită “sugestibilitate”. În dicţionarul de psihologie Larousse, aceasta se defineşte ca fiind capacitatea persoanei de a primi sugestii şi de a reacţiona la un semnal (care poate fi un obiect, un cuvânt etc.) în mod automat, fără participarea activă a voinţei. Cu alte cuvinte, sugestiile sunt stimuli personali sau din mediu care ne pot determina să facem ceva fără să ne propunem aceasta.
Privind autosugestia, cu siguranţă, fiecare am fost în situaţia în care ne-am influenţat sau chiar ne-am schimbat părerea, decizia, comportamentul la un moment dat, în urma acestui fenomen. Ceea ce este definitoriu pentru autosugestie, este faptul că ea apelează la imaginaţia noastră, nu la voinţă. În acest sens, forta imaginaţiei ’bate’ forta voinţei. Deşi vrem să credem un anumit lucru, în situaţia dată ne vom comporta conform cu ceea ce ne dictează imaginaţia. De ex., dacă suntem sensibili la o autosugestie legată de încrederea în sine, cum că în anumite situaţii ne intimidăm, atunci când vom fi în situaţia dată, chiar vom simţi o anumită inhibare şi dificultate de a ne purta firesc şi aceasta chiar in condiţiile în care situaţia nu mai prezintă factorul care să ne inhibe – de ex. o persoană. În acest caz, autosugestia: - eu mă pierd în situaţia x – a funcţionat, deşi am vrut să ne comportăm firesc.
Autosugestiile ajung să fie inconştiente, prin repetare timp îndelungat, mai ales în perioada de formare a personalităţii. Fiind inconştiente, sunt investite cu puterea specifică a inconştientului, ceea ce explică impactul aproape incontrolabil pe care-l au. Aceste autosugestii devin stimuli personali cu semnificaţie, verbali sau obiectuali, care simţim că ne definesc în amod automat, fără să mai supunem aceasta unei analize logice. Sunt diverse informaţii pe care le-am invăţat despre noi sau decizii pe care le-am luat despre noi şi pe care le resimţim ca definitive – până în momentul în care le aplicăm o analiză logică şi realistă. De ex. –eu sunt de obicei inferioară celor cu care intru în contact- sau –când cineva ţipă la mine, mă poate şi agresa şi are dreptul să-şi descarce nervii pe mine.
Autosugestiile sunt însoţite de senzaţia că lucrurile aşa trebuie să fie, ca urmare nu ne mai punem întrebări asupra lor. De asemenea, ceea ce este important, ele ne determină comportamentul imediat în situaţie, care de multe ori ne poate dăuna ulterior.
Vă invit să faceţi un exerciţiu de atenţie, să observaţi cu cât mai multă acurateţe fluxul de gânduri care vă apar într-o anumită situaţie, gânduri de regulă neconştientizate. Vă puteţi opri asupra câtorva gânduri care par a avea o înlănţuire logică şi puneţi-vă întrebarea: de ce să fie aşa? Poate fi şi altfel? Cum ar fi mai bine pentru mine? Rezultatul poate fi surprinzător.
Situaţiile în care suntem influenţate de autosugestii sunt practic nenumărate şi apar în toate planurile vieţii noastre. Putem remarca astfel puterea uriaşă a minţii noastre inconştiente, care prin exerciţiu, repetare şi înţelegere, ne poate deveni însă un instrument util în majoritatea acestor situaţii.
SMARANDA GROSU
PSIHOLOG PSIHOTERAPEUT
TRAINER
-->
Răspunsuri
Este foarte adevărat, iar autosugestia are mare importanţă în restabilirea stării de sănătate! Felicitări şi mulţumiri pentru un articol aşa de interesant, Lenuş!
Mulţumesc frumos Valerica pentru aprecieri..Aşa este autosugestia are o mare importanţă