Autor:Arbatel Filotheanu
Închipuirea că sîntem ceva, cineva la nivel de Ego, că aparţinem cuiva anume... Amăgirea că ne trebuie neapărat ceva, cineva anume pentru a fi împliniţi sau fericiţi... Nu sîntem nimic – la nivel de Ego – şi totuşi facem atîta gălăgie peste tot şi oriunde, încît nu ne găsim liniştea mult rîvnită, pacea şi armonia sau fericirea interioară, fără să observăm cei mai mulţi dintre noi că ne tăiem singuri craca de sub picioare. Nu sîntem nimic la nivel de Ego şi totuşi ne dăm atîta importanţă, ca un imens panou publicitar, proţăpit la marginea drumului, a tuturor drumurilor noastre, ba chiar şi pe cărări şi fundături dosnice, care arată mereu Ego, Ego, Ego...
Ceea ce observăm înlăuntrul nostru este o nesfîrşită trăncăneală a minţii spre justificarea comportamentului, a tendinţelor, dorinţelor, gusturilor despre care ne închipuim că sînt mai bune, mai atrăgătoare, mai importante decît ale altora, ale celor apropiaţi nouă în spaţiu şi timp...
Un Ego despre care nu ştim mai nimic la nivel de cauză care l-a produs (cu mici excepţii desigur). Dar sîntem copleşiţi de multiplele sale efecte contradictorii, pînă într-atît încît unii dintre noi se ţăcănesc de-a binelea pentru această reîncarnare.
Efecte, doar efecte ale unor seminţe sădite cu zeci ori sute de încarnări anterioare, fiecare dintre ele sub impulsul cine ştie căror tendinţe sau cauze anterioare, şi tot aşa, la nesfîrşit, aproape...
Cine sînt eu?... ne întrebăm mai mult sau mai puţin frecvent unii dintre noi. Cine sînt eu?... dincolo de modelele mentale ale filozofiilor orientale sau occidentale... Nu în aşteptarea unui răspuns la nivel intelectual, ci în speranţa că vom trăi starea de A FI, dincolo de orice determinisme exterioare devenite şablon.
Iar atunci cînd fiinţa se confruntă cu o situaţie devastatoare sau foarte stresantă, observăm cu extremă neplăcere cum ne umple GOLUL şi constatăm că oricîtă teorie iniţiatică am fi citit pînă atunci, nu cunoaştem cu adevărat nimic...
Cum poate, de pildă, pierderea energiei sexuale să producă un gol atît de devastator, să obnubileze total esenţa fiinţei, despre care înţelepciunea celor eliberaţi din lanţurile Iluziei Cosmice afirmă că ar fi divină, beatifică, nepieritoare – nu înţelegem... Cum poate multiplicitatea lumii să oculteze total Splendoarea şi Magnificienţa Divină, nu înţelegem, cei mai mulţi dintre noi. Dacă spunem că prin suprapunerea multiplelor valuri ale identificării egoului nostru cu Iluzoriul, Derizoriul, sînt cuvinte peste alte cuvinte, lăsînd fără răspuns întrebarea la nivelul profund al trăirii... Şi putem căuta oricît de multe argumente în favoarea unei doctrine sau alta ca fiind cea adevărată, dacă noi nu depăşim stadiul cuvintelor, al Egoului, oricît de seducătoare sau inspirate ar fi acele cuvinte.
Şi uite aşa împuiem urechile altora sau umplem sute de pagini cu lamentările noastre, multe existenţe la rînd, atît la nivel de indivizi cît şi ca civilizaţie, cei mai mulţi neştiind că ei sînt cauza propriilor suferinţe, iar cei puţini care ştiu, şi acţionează corect pentru eliminarea acelor neajunsuri, întrebîndu-se totuşi cînd vor scăpa de acel GOL imens, devorator, cu care se confruntă mai mult sau mai puţin frecvent... Cînd se va umple oare golul acela cu Plenitudinea fericirii Divine, de dincolo de cuvinte, de dincolo de cauze şi pentru totdeauna?!...
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Suntem sub imperiul Egoului cu totii. Lupta cu defectele ce ne domina e grea dar binefacatoare, Autorealizarea fiintei e ceva magic , greu de realizat. Energia sexuala e cheia.....victoriei finale, totul depinde de noi !
-->
Răspunsuri
Suntem sub imperiul Egoului cu totii. Lupta cu defectele ce ne domina e grea dar binefacatoare, Autorealizarea fiintei e ceva magic , greu de realizat. Energia sexuala e cheia.....victoriei finale, totul depinde de noi !
Superb materialul postat, felicitari Lenus !