„Cogito ergo sum": Descartes a lamurit problema existentei constiintei, de fapt a existentei sub tutela constiintei. Cata vreme te intrebi daca existi, existi. Existi si ai o constiinta! Insa putem oare afirma ca existenta in sine este o consecinta a puterii de a gandi?
Impreuna, filosofii si oamenii de stiinta au tot incercat sa dea un raspuns, dar nu au reusit sa gaseasca unul categoric, definitiv. Filosoful si lingvistul american John Searle, care a dezvoltat – alaturi de inaintasul sau britanic John L. Austin – teoria actelor de vorbire („pragmatismul lingvistic"), a dat o definitie a elementelor care compun sau conduc la aparitia constiintei: „Acele stari subiective ale atentiei care debuteaza in momentul trezirii, dimineata, pentru a se prelungi pana in perioada de veghe de dinaintea somnului, noaptea, adesea si in timpul unui somn fara vise sau chiar al unei stari de coma, ajungand, astfel, inconstiente."
Initial, psihologii din secolul al XIX-lea au incercat sa mizeze pe capacitatea de introspectie a individului. A rezultat, insa, doar o colectie de detalii disparate provenind din viata psihica a unor indivizi, detalii subiective imposibil de articulat coerent in cadrul unei teorii verificabile stiintific a constiintei. Incepand cu anii ’60 ai secolului trecut, s-a mers pe o alta pista: identificarea proceselor mentale care stau la originea acelor „stari subiective de atentie" de care vorbea Searle.
Ideea era sa scanezi creierul pentru a vedea cand, cum si de ce acesta reactioneaza diferit la o emotie, un moment de reflexie sau o simpla modificare a peisajului. Ce se intampla atunci cand creierul primeste un stimul, de orice natura ar fi el? Prin 1998, s-a ajuns la concluzia ca retelele noastre neuronale se organizeaza in doua spatii distincte: pe de o parte, cel rezervat micilor circuite cerebrale, procesoarele specializate care pot genera in orice moment reprezentari mentale inconstiente; pe de alta parte, un „spatiu al travaliului global constient", in fapt o vasta retea neuronala al carei continut corespunde permanent unei reprezentari mentale constiente. Practic, este vorba de o relatie de interconectare complexa a tuturor procesorilor periferici, care conlucreaza cu spatiul de travaliu global constient. Problema este ca acest spatiu, neputand fi ocupat in fiecare clipa de o singura reprezentare constienta, procesoarele duc o adevarata lupta de gherila pentru a-si impune propriile informatii si, implicit, reprezentari.
sursa:misterele-terrei.blogspot.com
Răspunsuri
Privita prin ochii unui om simplu, viata pare simpla. Poate ca uneori nu ne punem destule intrebari, sau poate nu punem intrebarile potrivite la momentul potrivit,dar sunt preocuparile noastre mai arzatoare.De ce nu acceptam ce spune stiinta?Poate ca este vorba despre o trasatura umana, aroganta, care ne face sa credem ca suntem prea speciali ca sa murim pur si simplu. unde se localizeaza subconstientul, cum si de ce este necesar sa visam, de ce exista diferente in structura creierului la mai multe nationalitati, femei, barbati, dreptaci, stangaci, homosexuali. Exista ceea ce s-ar numi o memorie a speciei?
Aproape tot in univers este haos. Cuvantul in sine nu are nici o legatura cu ceea ce exprima in jurul tau . Ca o tema de gindire geneza inca nu s-a terminat,este in plin proces. Iar Dumnezeu inca nu-l intelegem. Suntem inca cu o minte prea ingusta pt un univers atit de complicat.
“Oamenii cred ca fericirea tine de ceea ce se intampla in jurul lor,ei cred ca fericirea este dependenta de forma. Nu realizeaza ca ceea ce se intampla este cel mai instabil lucru din univers. Se schimba constant. Se uita la momentul prezent ca la ceva devenit imperfect in urma a ceva care s-a intamplat si nu trebuia sau ca pe ceva deficient din cauza a ceva care nu s-a intamplat si trebuia. Si asa ei pierd perfectiunea adanca care ii e specifica vietii, o perfectiune care este deja aici, care exista dincolo de ceea ce se intampla sau nu se intampla, dincolo de forma.”In cartea sa Un pamant nou, Eckhart Tolle ne spune ca acum se naste o noua religie sau o ideologie spirituala capabila sa depaseasca manifestarile raului, pacatului originar. Se naste “un cer nou si un pamant nou”, adica o noua constiinta umana, aceasta aducand transformari naturale, geografic sau climatic in multe parti ale planetei. In continuare, Tolle ne da sfaturi utile in distingerea binelui de rau, fericire de nefericire, linistii de durere, lamentatiei de resentiment.
Ramtha spune asa:" Inainte sa ne nastem ne programam viata." Cum facem asta? Ne alegem un corp care din punct de vedere genetic ne ofera cela mai mari sanse ca sa experimentam toate aceste posibilitati pe care le vrem(gene pe care le luam de la parinti).
Acum fiindca ADN-ul nostru este ca un program de calculator care are un inceput si sfarsit, asta inseamna ca “cine suntem noi cu adevarat” stie deja momentul mortii corpului. Si asta se va intampla exact la acel moment, doar dc nu vom interveni constient si sa schimbam acest program.In acest moment stii mai multe decat peste 99% din populatia planetei … si totusi nu o sa insemne nimic dc nu aplici aceasta cunoastere. Ce emotii traiesti foarte des? Ce obiceiuri si atitudini ai in fiecare zi?… Asta este ceea ce ai de facut.. sa le stapanesti si sa cuceresti.Ca sa schimbam programul ne trebuie cunoasterea ca el exista si cunoasterea a “cum se face”.Nu conteaza ce mananci. Cine esti tu cu adevarat a creat acea mancare inainte ca acest corp sa apara. Tu esti cel care da puterea mancarii, puterea de a fi sanatoasa sau bolnavicioasa. Tu dai putere tuturor lucurilor care iti poarta noroc sau nu. Crezi ca mancarea vegetariana e mai sanatoasa?Toata mancarea se sintetizeaza in cativa aminoacizi care se transforma in proteine care hranesc sau nu celule, conform modului in care neuronii sunt conectati in creierul nostru ,cuvintelor pe care le folosim, gandurilor,imaginilor din capul nostru, a ceea ce credem,noi suntem cei puternici , AND-ul dicteaza cine suntem noi ca indivizi si fiecare dintre noi il are altfel. Gena sanatatii este in noi, gena imortalitatii este noi, gena fericirii este in noi, etc… Le activam sau nu? – Asta e puterea cunoasterii.
Mulţumesc frumos Liliana pentru complectare
Cu drag Lenuş