natura realitatii

[Lenuş Lungu]

In 1633, un batran astronom italian, Galileo Galilei, a fost dus in fata inchizitiei romane, judecat, gasit vinovat de erezie si condamnat sa-si petreaca tot restul vietii in inchisoare.Care a fost delictul lui Galileo? A sustinut ideea, propusa cu un secol inainte de catre marele astronom catolic Nicolaus Copernicus, ca Pamantul nu este centrul sistemului solar. De fapt, spunea Galileo, este invers. Soarele este in centru, iar Pamantul este doar una dintre nenumaratele planete care se invartesc in jurul sau.
Aceasta idee a fost considerata ca fiind diamentral opusa pozitiei adoptate de Sfanta Scriptura. Galileo a fost obligat sa-si renege in mod public vederile si cartea sa continand ideile ofensatoare, Dialog cu privire la cele doua sisteme principale ale lumii, a fost interzisa. Sentinta batranului a fost comutata ulterior in arest la domiciliu si el si-a trait restul zilelor sechestrat in vila sa din apropierea Florentei, unde in cele din urma a orbit.Cu toate acestea, ideile lui Galileo au supravietuit si modelele matematice si experimentele meticuloase pe care le-a desfasurat in incercarea de a intelege natura au pregatit terenul pentru evolutia ulterioara a stiintei moderne. Trei secole mai tarziu, un fizician german pe nume Albert Einstein l-a numit tatal stiintei moderne.Din vremea lui Galileo si pana in prezent, observatiile exacte ale oamenilor de stiinta au contribuit la alcatuirea unei imagini globale a lumii foarte asemanatoare unui mecanism de ceas foarte complicat, in care nu-si gaseau locul din punct de vedere practic idei cum ar fi suflet, spirit sau constienta.Filozoful si matematicianul francez René Descartes, un contemporan al lui Galileo care este privit astazi drept tatal filozofiei moderne, a declarat ca cea mai buna metoda de cunoastere a lumii ar fi prin impartirea ei in doua: lumea obiectiva sau materiala, guvernata de principiile stiintei, si lumea subiectiva a mintii si a sufletului, care este domeniul bisericii.Descartes este in mod special celebru pentru maxima “-Gandesc, deci exist”. Dar, adevarul este ca partea cu ganditul i-a cam dat de furca, dupa cum le-a dat de furca multor oameni de stiinta in secolele ce au urmat.Cum anume gandim? De unde ne vin gandurile? Cum genereaza constienta particulele de materie care constituie creierul nostru?Raspunsurile la aceste intrebari deschid o lume complet noua a posibilitatilor legate de ceea ce putem realiza in viata.                                          O lume intr-un atom
In generatiile ce le-au urmat lui Galileo si lui Descartes, Sir Isaac Newton a dus mult mai departe ideea ca natura este o masinarie, detaliind legile precise care guverneaza modul de functionare a acesteia. Toata fizica clasica si, de fapt, toata stiinta moderna se sprijina pe aceasta fundatie creata de Newton. Legile miscarii, dupa cum le-a definit el, au facut posibila dezvoltarea tehnologiei moderne, de la simplele motoare cu aburi pana la sondele spatiale care analizeaza probe din solul planetei Marte.
Dar, in cele din urma, oamenii de stiinta au atins limitele abordarii newtoniene a lumii. Pe masura ce instrumentele lor au devenit din ce in ce mai sofisticate, explorarea din ce in ce mai profunda a lumii fizice i-a condus adanc in inima atomului, acolo unde natura realitatii s-a dovedit a fi cu totul diferita de orice si-ar fi imaginat Newton si Descartes.
Spre sfarsitul secolului douazeci, oamenii de stiinta au inceput sa cerceteze lumea din interiorul nucleului atomului si au fost socati sa descopere ca, la nivel subatomic, lumea fizica nu se comporta deloc asa cum a stabilit Newton. De fapt, atomul insusi s-a dovedit a fi un soi de iluzie. Cu cat savantii priveau mai indeaproape, cu atat parea sa nu se afle acolo in realitate.In momentul in care viziunea asupra atomului s-a scindat, fundamentul fizicii clasice s-a dezmembrat si el. Viziunea noastra asupra modului in care functioneaza lumea a suferit o transformare radicala.
Totul este energie!
Cand spunem numele Albert Einstein, la ce va ganditi? Probabil va ganditi la coama salbatica de par alb sau la fotografia celebra in care distinsul fizician scoate limba. Sau poate ganditi, pur si simplu: geniu. Dar, oricare ar fi imaginea pe care o aveti in minte, cu siguranta veti mentiona si formula E = mc2.
Cum se face ca o formula matematica referitoare la o teorie sofisticata poate fi atat de celebra incat si cei care nu au nicio legatura cu stiinta o pot recunoaste imediat? Pentru ca, prin aceasta simpla ecuatie, Energia egal masa ori viteza luminii la patrat, Einstein a sfaramat secole de gandire si a modificat radical viziunea noastra asupra modului de functionare a lumii.
Unul dintre motivele pentru care ideea lui Einstein a avut un asemenea impact transformator este ca, pentru prima data, s-a demonstrat ca energia si materia nu numai ca sunt legate, dar se si pot transforma una in cealalta in orice sens. Astfel, lumea eleganta si dintr-o bucata a fizicii clasice newtoniene a fost obligata sa se dea la o parte si sa faca loc lumii vagi, ciudate, aproape de neimaginat, a fizicii cuantice. Fizica cuantica studiaza modul in care functioneaza lumea la cea mai mica scara, la un nivel sub cel al atomului. Atunci cand oamenii de stiinta au studiat natura realitatii la o scara din ce in ce mai mica, s-a intamplat ceva cu adevarat ciudat. Cu cat patrundeau mai adanc in realitate, cu atat aceasta parea sa dispara din imagine. Cautarea celei mai mici particule de materie a condus la descoperirea unor mici pachete de energie distincte si totusi evazive, pe care fizicienii le-au denumit cuante.Descoperirea magistrala a lui Einstein se reduce la urmatoarele: Totul este energie. O piatra, o planeta, un pahar cu apa, mana ta, orice poti atinge, gusta sau mirosi este alcatuit din molecule, care sunt alcatuite din atomi, care sunt alcatuiti din protoni, electroni si neutroni, care, la randul lor, sunt facuti din nimic altceva decat pachete de energie.Iar ceea ce au descoperit fizicienii are absolut totul de a face cu felul in care veti crea viata pe care o visati punand bazele afacerii voastre visate. Pentru ca, o data ce stim ca totul este energie, ca nu exista absolut nicio diferenta intre materie si energie, granitele intre lumea fizica si lumea gandurilor noastre incep si ele sa dispara.
Citind gandurile lui Dumnezeu.
In decadele ce au urmat teoriei lui Einstein, noua fizica cuantica a inceput sa scoata la iveala unele lucruri foarte ciudate. Micile pachete de energie cunoscute drept cuante demonstrau comportamente bizare, inclusiv abilitatea neasteptata de a se influenta unele pe celelalte, o proprietate numita combinare.In cartea sa Stiinta si campul akashic, fizicianul Ervin Laszlo descrie o serie de experimente desfasurate de specialistul in detectoare de minciuni Cleve Backster. Backster a prelevat cateva celule sanguine albe din gura subiectilor si le-a cultivat intr-o eprubeta. A mutat apoi culturile in locatii indepartate, la mai mult de sapte mile distanta. A atasat detectoare de minciuni culturilor si a efectuat a serie de experimente cu subiectii sai.In unul dintre aceste teste, el arata subiectului un program de televiziune care descria atacul japonez de la Pearl Harbor din 1941. Subiectul era un fost puscas marin care chiar s-a aflat la Pearl Harbor in timpul atacului. Atunci cand a parut pe ecran fata unui puscas marin, fata subiectului a tradat o reactie emotionala si, exact in acelasi timp, acul detectorului de minciuni aflat la sapte mile distanta de locul experimentului s-a miscat, exact cum ar fi facut-o daca ar fi fost bransat la persoana in cauza si nu la o eprubeta aflata la mare departare, continand o cultura din sangele acesteia.
Cum este posibil un asemenea lucru? In limbajul fizicii cuantice, particulele din corpul puscasului marin sunt inca conectate sau combinate una cu cealalta si, oricat de departe s-ar afla una de cealalta, ele vor continua sa se influenteze reciproc. De fapt, acest efect pare sa aiba loc cu o viteza mai mare decat viteza luminii, ceea ce incalca una dintre regulile de baza ale lui Einstein.Oamenii de stiinta au denumit aceasta capacitate naucitoare de conexiune instantanee nonlocatie. Einstein avea un termen mult mai putin tehnic atunci cand se referea la ea. Ii spunea actiune inspaimantatoare de la distanta.
O descoperire bizara: gandul influenteaza materia.
La interval de douazeci de ani dupa activitatea revolutionara a lui Einstein a avut loc o alta revolutie globala, la fel de cutremuratoare ca si cea provocata de Einstein. A inceput cu doi dintre primii pionieri ai lumii cuantice, fizicianul danez Niels Bohr si protejatul sau, Werner Heisenberg.
Bohr si Heisenberg au studiat comportamentul enigmatic al acestor particule subatomice minuscule si au descoperit ca, o data ce privesti adanc in interiorul atomului, aceste particule invizibile sunt asemanatoare unor mici pachete de posibilitate.Fiecare particula subatomica parea sa existe nu ca un lucru solid si stabil, ci mai degraba ca potential al uneia dintre posibilele stari. Principiul incertitudinii al lui Heisenberg spune ca nu pot fi masurate toate proprietatile unei particule subatomice in acelasi timp. De exemplu, daca poti inregistra informatia despre locul in care se afla protonul, nu ii poti determina viteza sau traiectoria; daca ii stabilesti viteza nu poti sa-i determini pozitia exacta.Lucrarile lui Bohr si Heisenberg sugereaza ca, la nivelul sau cel mai de baza, materia nu este inca nimic concret. La scara subatomica, conform acestei noi intelegeri, realitatea nu este alcatuita din substanta solida, ci din campuri de potential – mai mult o colectie de schite posibile ale unui obiect decat obiectul in sine. O particula va prelua caracterul specific al unui obiect material numai atunci cand este masurata sau observata.De fapt, ceea ce este chiar si mai bizar este faptul ca simpla intentie de a masura particulele, chiar fara a o face efectiv, afecteaza particulele in discutie!Dintr-o data, subiectivitatea (actiunea constientei asupra unei bucati de materie) a devenit o componenta esentiala a naturii realitatii insasi.
Campul punctului zero.
Dupa ce savantii au continuat explorarea dimensiunilor la scara foarte mica, s-au trezit intr-un final in fata a ceva cu adevarat naucitor. Termenul pe care l-au gasit pentru a-l defini este campul punctului zero, pentru ca la acest nivel infinitezimal pare sa existe un fel de forta care se mentine chiar si la temperatura de zero absolut, cand toate formele cunoscute de energie dispar. Aici, dincolo de nivelul energiei insesi, exista un nivel si mai elementar. Campul la acest nivel nu mai este exact energie, dar nici nu este un camp al spatiului gol. Poate fi cel mai bine descris, dupa cum si-au dat seama fizicienii, drept un camp al informatiei.Altfel spus, oceanul nediferentiat din care apare energia pare sa fie o mare de constienta pura, din care energia apare in zone de grupare, ici si colo. Constienta este materialul din care este alcatuit Universul. Materia si energia sunt doar doua dintre formele pe care le ia constienta. Ervin Laszlo numeste acest camp care sustine si leaga toate lucrurile campul A, in semn de respect fata de vechiul concept vedic al inregistrarilor din Akasha, un depozit nonfizic al intregii cunoasteri din Univers, inclusiv al experientelor umane.
Psihologul Carl Jung l-a numit inconstient colectiv. A fost intuit si descris pe parcursul multor mii de ani de istorie umana printr-o multitudine de termeni si imagini. Stiinta a reusit doar in ultimele decade sa ajunga la acelasi nivel cu ceea ce a fost intuit dintotdeauna, dar nu a putut fi explicat in intregime.
Laszlo spune: Anticii stiau ca spatiul nu este gol; este originea si amintirea tuturor lucrurilor care exista si au existat vreodata.Aceasta intuitie este acum redescoperita de catre stiinta avansata ca fiind un pilon central al lumii stiintifice a secolului douazeci si unu. Aceasta va schimba profund conceptia noastra despre noi insine si despre lume.

[Lenuş Lungu]