Tulburările de personalitate par să fie legate de diferenţele de gen (gender). Conform cu DSN :
Tulburările de personalitate de tip borderline apar mai frecvent la femei.
Tulburările de personalitate de tip histrionic şi dependent apar cu frecvenţă mai mare la femei.
Tulburările de personalitate de tip schizoid, schizotipal, paranoid, antisocial, narcisist şi obsesiv-compulsiv sunt diagnosticate mai frecvent la bărbat.
Aceste diferenţe au condus la presupunerea că există o relaţie între tulburările de personalitate şi rolurile gender (rolurile de gen)
Kaplan (1983) afirma că tulburările de personalitate de tip dependent şi histrionic reprezintă exagerări ale comportamentului feminin tradiţional. Autoarea susţinea că însuşi comportamentul în manieră feminină stereotipă poate duce la diagnosticare. Se pare că într-adevăr clinicienii au tendinţa de a diagnostica tulburarea de personalitate de tip histrionic mai degrabă la femei decât la bărbaţi. Pe de altă parte, Widiger şi Corbitt (1995) sugerează că există diferenţe de gen în ce priveşte trăsăturile normale de personalitate care pot explica prevalenţa diferită a tulburărilor de personalitate. Însă există puţine cercetări empirice referitor la relaţia dintre rolurile de gen şi tulburările de personalitate.
Studiul realizat de Klonsky şi colaboratorii (2002) arată că există corelaţii pozitive între masculinitatea auto-raportată şi tulburările de personalitate de tip antisocial narcisist şi histrionic la bărbaţi, şi corelaţii negative între masculinitate şi trăsăturile de personalitate de tip excitant, schizotipal şi schizoid la bărbaţi.
La femei există o asociere negativă între masculinitate şi trăsăturile de personalitate de tip dependent. La femei, autoraportarea masculinităţii s-a corelat cu tulburările de personalitate de tip paranoid, schizotipal, schizoid, antisocial, narcisist, bordeline şi histrionic şi s-a corelat negativ cu narcisismul.
Tiparele găsite vin în sprijinul ipotezei lui Kaplan, şi anume că tulburarea de personalitate de tip dependent este un stereotip de comportament feminin. În plus, bărbaţii care acţionează contrar rolului de gen normativ sunt percepuţi de ceilalţi şi de ei înşişi ca având probleme de personalitate. Acest tipar nu a fost evident la femei. În ce priveşte tulburarea de personalitate de tip histrionic rezultatele au fost uimitoare si anume, persoanele care se comportă într-o modalitate congruenta cu aparenţa lor la gen prezintă mai multe trăsături histrionice. Asocierea dintre feminitate şi histrionism este mai uşor explicabilă decât cea dintre masculinitate şi histrionism. Dar este posibil ca persoanele extrovertite şi dramatice să fie percepute ca şi cum acţionează în conformitate cu rolul de gen. Persoanele care acţionează mai degrabă în opoziţie cu rolul de gen prezintă mai multe trăsături schizoide sau schizotipale.sursa:psihoterapia.eu
-->
Răspunsuri