SONET
( in memoriam – Lucian Blaga, nascut 9 mai 1895, decedat 6 mai 1961)
Titan al culturii, prozator-poet
Cu versurile rar împerecheate,
Profunzimea þi-a sculptat visul portret
Pe dorul-dorului „ cu demnitate”
Realizând distincþie-n gândire
-Nobleþea exprimãrii poeziei-
Poet al luminii ( liric din fire )
Pãtruns-ai în fondul filozofiei.
Esenþe, semnificaþii gândite!…
Versul tãu pãstreazã sensul pictural
Încadrând imaginile trãite.
În ºoapta misterului original,
Poemele-au rosturi nebãnuite
Pe scara spiritului universal…
MAI
Lunã „mai”! Cât sunt de pure
Razele ce-n rotocol
Le desprinzi în strãlucirea
Fermecatului tãu sol.
Idoli noi plutesc în aer
Surprind clipele mai vii
Revin florile acasã
Îmbrãcate toate-n ii.
Lunã „mai”! Cât e de-naltã
Luminarea ce-o desfoi
Peste culorile-albastre
Decolorate de ploi.
Arunci iarbã peste tot
Cu silabele-n zefir
Frunzele, iar, se sfãdesc
De plãcere-s în delir.
Iarãºi ninge cu luminã
Rãsucitã-n evantai!
Cum aduci tu primãvarã
Sfântul rai în luna „mai”!?
Montreal/ Mai 2012
Lia Ruse
http://agentiaizvordecultura.wordpress.com/2013/05/25/sonet-in-memoriam-lucian-blaga-de-lia-ruse/
-->
Răspunsuri
Mulţumesc frumos Elena, Mimi pentru semnul de lectură.
Cu drag!
Frumos omagiu! Felicitări!!