­
Emil Cioran - Universul Literar - Cronopedia

Emil Cioran

EMIL CIORAN s-a născut la 8 aprilie 1911, in Răşinari, lângă Sibiu, unde tatăl său era preot. Urmează studiile liceale la Liceul „Gheorghe Lazăr" din SibiuT cursurile Facultăţii de Filozofie şi Litere din Bucureşti (1928-1932). încheiate cu o teză despre H. Bergson. După o bursă de studii la Berlin (1933-1935), între 1936 şi 1937 este profesor de filozofie la Liceul ..Andrei Şaguna'" din Braşov. în 1937 ajunge la Paris, ca bursier al Institutului Francez din Bucureşti, pentru o lucrare de doctorat. Cutreieră Franţa timp de 10 ani, fără nici un proiect. în ianuarie 1940 este numit in funcţia de consilier cultural al Ambasadei României la Paris. Ministru al propagandei era istoricul CC. Giurescu. secretar de presă al Legaţiei române fiind Eugen lonescu. Se stabileşte definitiv la Paris în 1945. încearcă să-1 traducă pe Mallarme şi ia hotărârea de a scrie în franceză, după ce publicase cinci cărţi în româneşte. îşi părăseşte limba maternă, se supune rigorii limbii franceze, în ideea de a se elibera de propriul său trecut. în România, a colaborat !a revistele „Gândirea", „Vremea", „Floarea de foc", ..Calendarul". ..Revista de filozofie" şi „Convorbiri literare"'. în ciuda fondului" accentuat pesimist, în prima sa carte în limba română (Pe culmile disperării, 1934) sunt evidente eleganţa şi rafinamentul stilului. Eseurile din celelalte lucrări din tinereţe, scrise în limba română în perioada anilor 1934—1937 (Cartea amăgirilor, 1936; Schimbarea la faţă a României. 1936; Lacrimi şi sfinţi, 1937; Amurgiţi gândurilor, 1940) cuprind, embrionar, toate marile teme ale gândirii sale de mai târziu. Emil Cioran aparţine „noii generaţii spiritualiste'", ieşite din şcoala lui Nae lonescu, având drept personalităţi de frunte pe Mircea Eliade, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu. Mihail Sebastian, P. Comarnescu. în 1934, în urma câştigării concursului de debut al Editurii Fundaţiilor Regale, Pe culmile disperării impunea imediat numele lui Emil Cioran, asociat celorlalţi laureaţi ai premiului din acelaşi an: Constantin Noica cu Mathesis sau bucuriile simple. Eugen lonescu, autorul volumului Nu, şi Horia Stamatu, pentru volumul de poezie Memnon. Personalitate extraordinara Emil Cioran. la fel ca şi Eugen lonescu, s-a realizat cu desăvârşire în cadrul literaturii franceze, aparţinând literaturii române prin scrierile lor româneşti. E.M. Cioran? Se stie ca Emil Cioran se semna dupa ce incepuse sa scrie in limba franceza cu initialele E.M. Cioran.S-a crezut mereu ca initiala M provine de la prescurtarea unui prenume in romana sau franceza Mihai sau Michel.In 1984 el dezvaluie traducatoarei si prietenei sale Sanda Stolojan ca alegerea initialei M are doar conotatii fonetice nefiind multumit de consonanta prenumelui Emil si nici a prescurtarii E. Cioran. OPERA LUI EMIL CIORAN -- Pe culmile disperării 1934; -- Schimbarea la faţă a României, 1936; -- Cartea amăgirilor, 1936; -- Lacrimi şi sfinţi, 1937; -- Amurgul gândurilor, 1940; -- Precis de descomposition (Paris, 1949) -- Syllogismes de l'emertume (Paris, 1952) -- La ten talion d'exister (Paris, 1956) -- Histoire et W.opie (Paris, 1960) -- La chute dans le temps (Paris, 1964) -- Le mauvais demiurge (Paris, 1969) -- De I'inconvenient d'etre ne (Paris, 1973) -- Ecartelement (Paris, 1979) -- Exercices d'admiration (Paris. 1986) -- Aveux et Anathemes (Paris, 1987) -- Eseuri, 1988; -- Revelaţiile durerii, 1990; -- îndreptar pătimaş, 1991; -- Tratat de descompunere, 1992; -- Silogismele amărăciunii, 1992: -- Ispita de a exista. 1992: -- Istorie şi utopie, 1992; -- Singurătate şi destin. 1992. Opera în limba franceză -- Œuvres (Opere complete), éd. Yves Peyré, Paris, Gallimard, 1997, 1999, 2001, 2003 -- Précis de décomposition (Tratat de descompunere), Paris, Gallimard, 1949 -- Syllogismes de l'amertume (Silogismele amărăciunii), Paris, Gallimard, 1952 -- La Tentation d'exister (Ispita de a exista), Paris, Gallimard, 1956 -- Histoire et utopie (Istorie şi utopie), Paris, Gallimard, 1960 -- La Chute dans le Temps (Căderea în timp), Paris, Gallimard, 1964 -- Le Mauvais Démiurge (Demiurgul cel rău), Paris, Gallimard, 1969 -- De l'inconvénient d'être né (Despre neajunsul de a te fi născut), Paris, Gallimard, 1973 -- Écartèlement (Sfârtecare), Paris, Gallimard, " Les essais " (Eseurile), 1979 -- Exercices d'admiration: essais et portraits (Exerciţii de admiraţie: eseuri şi portrete), Paris, Gallimard, 1986 -- Aveux et anathèmes (Mărturisiri şi anateme), Paris, Gallimard, 1986. -- Le Livre des leurres (Cartea amăgirilor), 1936, trad. Grazyna Klewek, Thomas Bazin, Paris, Gallimard, 1992. -- Bréviaire des vaincus (Breviarul învinşilor), 1940-1944, trad. Alain Paruit, Paris, Gallimard, 1993. -- L'âge d'or (Vârsta de aur), Châteauroux, 1995 (eseu din Histoire et utopie) -- Anthologie du Portrait. De Saint-Simon à Tocqueville (Antologia portretului. De la Saint-Simon la Tocqueville), Paris, Gallimard, 1996. -- Cahiers (Caiete), 1957-1972, cu o prefaţă de Simone Boué, Paris, Gallimard, 1997. -- Solitude et destin (Singurătate şi destin), trad. Alain Paruit, Paris, Gallimard, 2004 (culegere cuprinzând articolele publicate în presa românească între 1931 şi 1943) -- Des Larmes et des Saints (Lacrimi şi sfinţi), 1937, traducere din limba română şi prefaţă de Sanda Stolojan, Paris, L'Herne, 1986 -- Sur les cimes du désespoir (Pe culmile disperării), 1933, trad. André Vornic, Christiane Frémont, Paris, L'Herne, 1990 -- Cahier de Talamanca (Caietul de la Talamanca), 1966, Paris, Mercure de France, 2000. -- Ébauches de vertige, (Schiţe de vertij), Paris, Gallimard, 2004 (extras din Écartèlement) -- Le Crépuscule des pensées (Amurgul gândurilor), 1940, trad. Mirella Patureau-Nedelco, Paris, L'Herne, 1991 -- Valéry face à ses idoles (Valery faţă în faţă cu idolii săi), Paris, L'Herne, 1970 (reluat din Exercices d'admiration) -- Essai sur la pensée réactionnaire: à propos de Joseph de Maistre (Eseu asupra gândirii reacţionare, apropo de Joseph de Maistre), text introductiv de Pierre Alechinsky, Fontfroide-le-Haut, ed. Fata Morgana, 1977 (reluare a prefeţei la antologia de texte despre Joseph de Maistre, alese de Cioran, apărută la Monaco, la ed. du Rocher, în 1957) -- Vacillations (Clătinări), 1970, illustraţii de Pierre Alechinsky, Fontfroide-le-Haut, 1998. -- Sissi ou la vulnérabilité (Sissi sau despre vulnerabilitate), în Jean CLAIR (dir.), Vienne 1880-1938. L'Apocalypse joyeuse, Paris, éd. du Centre Pompidou, 1986 (retipărire) -- L'Élan vers le pire (Elanul către rău), fotografii de Irmeli Jung, Paris, Gallimard, 1988 sursa:art-zone

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

  • Lumea asta n-a fost creată la bucurie. Se procreează totuşi în plăcere. Da, fără îndoială, dar plăcerea nu e bucurie, e şi simulacrul ei: funcţia ei este de a amăgi, de a ne face să uităm că, până în cel mai mic detaliu, creaţiunea poartă pecetea tristeţii iniţiale din care s-a ivit. Emil Cioran
Acest răspuns a fost șters.
-->