Privirea ta se lipeşte de mine
precum se lipesc de pământ razele soarelui,
Trupul tău gol acoperit neglijent cu o
margine de cearşaf
scăldat
în lumina zorilor
pare o marmură albă,
rece,
Sclipitoare.
Doar ochii-ţi sunt calzi și
plini de viaţă.
Pe fereastra deschisă larg
pătrunde un iz de trandafiri,
Iar draperia de mătase roşie
te mângâie în mişcarea ei lină...
Pare un vis.
Și cât de mult iubesc
aceea femeie din tine!...
Acel suflet cald ce-mi animă visele.
Gândul meu bântuie prin trecut,
un trecut ce-ţi aparţine.
Un trecut ce fără tine
n-ar fi existat.
Ar fi fost al nopţii.
Al unei nopţi reci,
adânci,
Interminabile...
Nicio altă Electră a zilelor noastre
nu ţi-ar mai fi întrecut
frumuseţea...
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Răspunsuri
Mulţumesc.
Îmi pare rău că nu pot deschide azi videoclipul că e cam târziu pentru copii şi dorm.
Cezar