cronopedia
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Înscrieți-vă Cronopedia
Mircea, Ioan,
multumesc frumos pentru popas.
Tuturor, sanatate si bucurii!
MINUNATA FOTOGRAFIE
În dimineața mângâierii,plutind pe apele tăcerii,biserica de la barajsticlea în albul ei miraj.
Erau în ea din toată țara,din Făgăraș și Hunedoara,De la Brașov și București,creștini veniți să afle vești
de Sus în ceea ce-i privește.Stăteau cuminți ca-ntr-o poveste.Nu începuse liturghia,dar sus pe schele era via
minune, fluture rupestru:călugărul din Drăgănescu.”Mă, Gheorghe, eu atâta-ți spun,tu n-ai făcut nimica bun
când te-ai certat cu Ana ceea.Te du și-ți împacă femeia.”Iar Gheorghe, tremurând de frică,nemaiștiind ce să mai zică,
de unde-i știe tot Acela?!…și ce vorbise cu femeia!…plângea simțind că înspre sinese pogorâse Cel ce Ține
întreaga lume din iubire.Și toți simțeau că-și ies din fire.Iar Marele Învățător,într-un halat de muncitor,
picta cu o pensulă fină,la capul unei gropi din tină,cum dintr-un mort întins pe masă,ținând în mâini o ceară groasă,
iese o floare de lumină.
De Marius Ianuș
Clopotul inimii bate ca fierulpeste al mănăstirii somn blând.Părintele Justin străbate cerulcu pași nevăzuți, de sfânt.
De funia sângelui trage chiar pronianeamului nostru rănit…În Poiana Paltinului simți cum istoriase reașează în mit.
Clopotul inimii bate-n clopotnițatrupului meu păcătos.Părintele Justin trece prin temnițatimpului nostru hidos.
Clopotul inimii bate-n clopotnițaturlelor mele de os.Părintele Justin străbate iar bolnițași ne ridică de jos.
Clopotul inimii se ia la-ncercarecu clopotul turlei de sus.Și-n suflet, și-n Ceruri e sărbătoareținută de Domnul Iisus.
Că încă un sfânt din neamul românilors-a contopit în Mister.Și că s-a-ntărit împotriva vrăjmașuluiGarda noastră din Cer.
Vă rugăm să verificați setările browserului sau să contactați administratorul de sistem.
-->
Comentarii
Mircea, Ioan,
multumesc frumos pentru popas.
Tuturor, sanatate si bucurii!
MINUNATA FOTOGRAFIE
Floarea de Lumină
Î
n dimineața mângâierii,
plutind pe apele tăcerii,
biserica de la baraj
sticlea în albul ei miraj.
Erau în ea din toată țara,
din Făgăraș și Hunedoara,
De la Brașov și București,
creștini veniți să afle vești
de Sus în ceea ce-i privește.
Stăteau cuminți ca-ntr-o poveste.
Nu începuse liturghia,
dar sus pe schele era via
minune, fluture rupestru:
călugărul din Drăgănescu.
”Mă, Gheorghe, eu atâta-ți spun,
tu n-ai făcut nimica bun
când te-ai certat cu Ana ceea.
Te du și-ți împacă femeia.”
Iar Gheorghe, tremurând de frică,
nemaiștiind ce să mai zică,
de unde-i știe tot Acela?!…
și ce vorbise cu femeia!…
plângea simțind că înspre sine
se pogorâse Cel ce Ține
întreaga lume din iubire.
Și toți simțeau că-și ies din fire.
Iar Marele Învățător,
într-un halat de muncitor,
picta cu o pensulă fină,
la capul unei gropi din tină,
cum dintr-un mort întins pe masă,
ținând în mâini o ceară groasă,
iese o floare de lumină.
De Marius Ianuș
Clopotul Inimii
Clopotul inimii bate ca fierul
peste al mănăstirii somn blând.
Părintele Justin străbate cerul
cu pași nevăzuți, de sfânt.
De funia sângelui trage chiar pronia
neamului nostru rănit…
În Poiana Paltinului simți cum istoria
se reașează în mit.
Clopotul inimii bate-n clopotnița
trupului meu păcătos.
Părintele Justin trece prin temnița
timpului nostru hidos.
Clopotul inimii bate-n clopotnița
turlelor mele de os.
Părintele Justin străbate iar bolnița
și ne ridică de jos.
Clopotul inimii se ia la-ncercare
cu clopotul turlei de sus.
Și-n suflet, și-n Ceruri e sărbătoare
ținută de Domnul Iisus.
Că încă un sfânt din neamul românilor
s-a contopit în Mister.
Și că s-a-ntărit împotriva vrăjmașului
Garda noastră din Cer.
De Marius Ianuș