Rătăceam parcă printr-un oras al câinilor. Câini, numai câini treceau pe stradă:
Unii într-o parte, alţii în alta. Toţi purtau câte o servietă gălbuie Şi treceau, plini de importanţă, într-o parte şi alta.
Mirarea mea n-ar fi fost atât de mare Şi nici spaima ce m-a lipit de ziduri Dacă din privirile pe care mi le aruncau N-aş fi inteles că servietele lor erau croite Din piele de om.
Comentarii
Coşmarul
Rătăceam parcă printr-un oras al câinilor.
Câini, numai câini treceau pe stradă:
Unii într-o parte, alţii în alta.
Toţi purtau câte o servietă gălbuie
Şi treceau, plini de importanţă, într-o parte şi alta.
Mirarea mea n-ar fi fost atât de mare
Şi nici spaima ce m-a lipit de ziduri
Dacă din privirile pe care mi le aruncau
N-aş fi inteles că servietele lor erau croite
Din piele de om.
poezie de Geo Bogza