Postat de Maria Masha pe Aprilie 29, 2012 la 17:11
Imn iubiriiViaţa, pân' la urmă, e doar scrum,E, mai mult, cădere şi-njosire...Poţi trăi oriunde şi oricum –Dar nu poţi trăi fără iubire.Un copil priveşte-n viitor,Un bătrân scrutează-n amintire...Poţi trăi plenar – sau fără spor –Dar nu poţi trăi fără iubire.Anotimpurile-ţi pot fi reci,Sau scăldate-n caldă strălucire...Poţi trăi plângând, sau să petreci –Dar nu poţi trăi fără iubire.În colibă viaţa poţi să-ţi duci,Ca un câine, poţi lătra-n neştire...Pe cărări greşite poţi s-apuci –Dar nu poţi trăi fără iubire.Cine-i, oare, în lume acel omSă nu cadă, o dată-n rătăcire?!Poţi fi mărăcine, poţi fi pom –Dar nu poţi trăi fără iubire.Poţi trăi-n picioare – sau pe brânci,Laş sau brav poţi fi-n nenorocire...Poţi şi din gunoaie să mănânci –Dar nu poţi trăi fără iubire.Poţi, cum creşte iarba, să asculţi,Sau, nepăsător fiind - din fire,Poţi trăi în văi sau vârf de munţi –Dar nu poţi trăi fără iubire.S-ar putea, de nimenea dorit,Să trăieşti în neagră părăsire...Dar, oricât ai fi de părăsit –Tot nu poţi trăi fără iubire.Fericirea-i, cel mai des, un vis,Ce sfârşeşte în dezamăgire...Poţi trăi pe nori sau în abis –Dar nu poţi trăi fără iubire.Hei, prietene, priveşte-n sus,Cerul lumii, soarbe-l în privire...Poţi fi răsărit, poţi fi apus –Dar nu poţi trăi fără iubire.Poţi pleca, în viaţa de-apoi,Liniştit gândind la nemurire,Floare dac-ai fost – sau un gunoi –Doar o dată – de-ai simţit iubire.... Viaţa, pân' la urmă, e doar scrum,E-un coşmar – sau albă nălucire...Poţi păşi pe drept sau silnic drum –Dar nu poţi trăi fără iubire...poezie de Boris Ioachim
Citeste mai mult…
-->
Comentarii