Noul proprietar dorește să restaureze castelul Bálintitt din Nagyernye și grădina și lacul acesteia la forma inițială, care nu să-ți încadreze încă ce scop va acorda complexului de clădiri. Pentru moment, terenul a fost imprejmuit, castelul și grădina sunt în curs de curăţare, iar lacul este curăţat de stuful crecut.
Am discutat despre alte idei și planuri cu antrepreneurul și proprietarul József Koré.
Mulți omeni care nu cunosc istoria Ernei auzit despre ea deoarece aici există un castel construit de familia Baron Bálintitt chiar la începutul secolului al XIX-lea. A fost o vreme in care impozanta cladire atragea turistilor si omeni interesati, din pacate nu mai este cazul.
În urmă cu câțiva ani, castelul și împrejurimile sale au intrat pe calea decăderii:
acoperișul clădirii s-a prăbușit, pereții s-au prăbușit, parcul castelului s-a îmbătrânit, micul lac cu barca a fost acoperit de stuf.
Clădirea a fost renovată de mai multe ori.
„Castelul Bálintit-Ernei (Nagyernye) a fost construit în stil neogotic, clasicist. Pe fațadă, trăsătura gotică poate fi recunoscută după formele originale ale ferestrelor, iar clasicismul prin designul pridvorului subțire cu coloane”, scrie arhitectul Gyula Keresztes în cartea sa despre castelele din județul Mureş. Totuși, acest lucru nu a fost permanent, deoarece în timpul renovărilor ulterioare clădirea și-a pierdut caracterul gotic și a căpătat o formă barocă. (În anii 1950 a pierdut și asta).
După al Doilea Război Mondial și naționalizare, clădirea și grădina sa dendrologică au devenit proprietate publică. Totuși, din 1954, școala locală a început să funcționeze în castel și această situație nefericită s-a schimbat.
Actualul cadre didactice s-a ocupat de întreținerea și întreținerea clădirii și a parcului, remarcabile în acest domeniu sunt meritele profesorului de biologie László Szabó, care a predat la școală de la început până la pensionare în 1989.
În 1976, lângă castel a fost construită o nouă clădire a școlii, așa că unele dintre sălile de clasă au fost mutate, dar educația a continuat în ambele locuri. După 1989, familia Bálintitt a revendicat castelul și terenul care îi aparținea, dar din cauza implicării lor într-un proces cu primăria locală, stăpânirea efectivă nu a mai avut loc mult timp.
Clarificarea dreptului de proprietate a durat mult timp, iar până la soluționarea acesteia nu a avut loc nicio decontare de niciun fel.
După anul 2000, administrația locală a extins de două ori noua școală, până când în cele din urmă instituția de învățământ s-a mutat complet. După aceea, clădirea castelului a început să se deterioreze rapid, iar zona înconjurătoare a fost copleșită.
Foto: Gyula Nemes
Clădirea goală s-a prăbușit
Recent, castelul și parcul său au devenit proprietatea antreprenorului József Koré. Parcela aparținând castelului a fost împrejmuită. „După ce școala s-a mutat definitiv din castel, clădirea s-a prăbușit complet. De parcă clădirea ar avea suflet, a simțit că a fost abandonată și a început să se prăbușească. Dacă este posibil, am dori să refacem castelul așa cum apare în imaginile vechi.
Am păstra partea cu două etaje a clădirii cu fațada, dar aripa din spate probabil va fi demolată. Plănuim să ridicăm o porțiune asemănătoare cu un bastion deasupra fostei biblioteci a familiei baronului.
Există și o idee de a încerca să copiem forma turnurilor proiectate de Károly Koós. Dar deocamdată doar curățăm și purtăm resturile”, a informat József Koré.
Soarta viitoare a castelului depinde dacă proprietarii reușesc să obțină sprijinul Uniunii Europene.
Se gândesc la un fel de soluție turistică sau la crearea unui cămin pentru bătrâni. Daca in sfarsit se poate gasi scopul cladirii, exista si ideea de a construi alaturi unul nou, care sa fie legat de cel vechi printr-o alee sau tunel. Aceasta ar fi o aripă administrativă cu birou, bucătărie, sufragerie, depozit și spălătorii, dar „viața” propriu-zisă ar avea loc în vechea clădire.
Reînvierea parcului este, de asemenea, oportună
Au început să curețe lacul cu un excavator, vor să-l elibereze de invazia stufului. Potrivit experților dacă nu s-ar interveni, zona ar deveni mlaștină în câțiva ani din cauza extinderii stufului.
Au fost curățate și sursele de alimentare cu apă a lacului și au fost adâncite șanțurile care duc acolo. Copacii din parc au fost tăiați și eliberați de ramuri uscate, moarte, iar denivelările terenului au fost eliminate în mai multe locuri.
Anul trecut, József Koré Jr. a obținut un certificat la Departamentul de Arhitectură Peisagistică a Facultății de Inginerie și Științe Umaniste Sapientia EMTE din Târgu Mureş. Tânărul și-a scris lucrarea pentru examenul de stat sub titlul Revitalizarea grădinii Castelului Bálintitt din Ernei-Nagyernye și dorește să pună în aplicare ceea ce a fost scris acolo ca noul proprietar.
Teza oferă informații despre istoria gardnei castelului, dar include și o evaluare a populației actuale de plante și a planului de management al ales.
Registrul speciilor de arbori dezvăluie că un arbore chinezesc de miere, un arbore de trabuc, doi copaci de lăcust, trei pini ferigi, trei nuci negri și alte plante care sunt foarte rare în peisajele noastre înca mai trăiesc în parc. În teză, putem vedea și anexe colorate interesante despre modul în care arhitectul peisagist peoaspăt absolvent își imaginează amenajarea parcului.
Castelul Bálintitt-Ernei, comuna Ernei, sat Ernei, bulevardul Decebal, în incinta parcului Baron, jud. Mureş
Va fi folosit în scop turistic
„Am salvat ceea ce se putea salva, lucrările de conservare au fost finalizate”, a spus József Koré, un antreprenor de construcții din Ernei, când a fost întrebat despre situația Castelului Bálintitt, pe care îl deține. Castelul, construit în stil baroc târziu în secolul al XVIII-lea pe versantul dealului din centrul orașului Ernye, va fi probabil folosit pentru turism după renovare, adaugă el. Fațada de est a trebuit să fie demolată, iar ceea ce rămâne din clădire așteaptă să fie continuat sub un acoperiș provizoriu.
Cum ajungi? De la Târgu Mureș faci 10 km în direcția Reghin. Drumul secundar ce se desprinde în dreapta duce spre castel.
Găsirea castelului Bálintitt este foarte interesantă: GPS-ul vă conduce în fața unei clădiri nou-nouțe de culoarea galben neon. Degeaba spunea GPS-ul în repetate rânduri: „Aţi ajuns la destinaţie”, oarecum nu-l puteam crede. Coborâm din mașină, înconjurăm clădirea și în partea mai deasă a parcului mic observăm o altă clădire veche ce se ascunde modest printre copaci. În mod ciudat, clădirea nouă (ceea ce aflăm mai târziu) era școala constuită după modelul aproape exact al castelului vechi, în formă de L asimetric, cu un fel de turnuri masive pătrate, dar puțin mai mare. E după amiză târziu, în mod oficial nu putem găsi pe nimeni în împrejurime, de aceea ne strecurăm prin deschizătura gardului din sârmă.
Se leagă o legendă de numele Bálintitt care și așa sună neobișnuit: în campania din Napoli Újlaki Nagy Bálint s-a grăbit cu oamenii lui să sară în ajutorul maghiarilor aflați în pierdere, iar soldații maghiari când au văzut armata salvatoare, au strigat entuziasmați: „Itt Bálint, Bálint itt!” (tradus „Aici Bálint, Bálint aici!”). Familia a obținut proprietatea din Ernei de la familia székelyderzsi Petki prin căsătorie. Castelul din barocul târziu a fost construit cel mai probabil în secolul al XVIII-lea, dar de-a lungul timpului a fost transformat de mai multe ori, se presupune că așa a ajuns din forma simetricului U în asimetricul L. Clădirea fără prea multe ornamente a fost înconjurată de un parc imens cândva și în mod interesant s-a păstrat și heleșteul, chiar dacă nu este așa cum era în perioada de glorie.
Am descoperit o legătură interesantă cu locul vizitat anterior: la începutul anilor 1900 Bálintitt György s-a logodit cu Toldalaghy Iloná care locuia în Corunca, dar cu puțin înainte de nuntă, nu se știe de ce, s-a împușcat în cap. După acesta proprietatea a fost preluată de către Bálintitt Károly, fratele mai mic al acestuia, iar ultimul stăpân a fost tânărul Károly care trăiește în America în prezent.
După naționalizare castelul a funcționat ca și școală, până când s-a construit lângă el o “variantă mai nouă”. Despre proprietarul prezent primesc informații contradictorii, conform unor surse familia ar fi primit înnapoi castelul, în schimb un articol dintr-un ziar scris acum câteva luni spune că lupta pentru castel continuă încă.
Nagyernye: Castelul familiei Baron Bálintitt, 1906
S-au limpezit apele, vântul bate, apa trece, pietrele rămân şi se schimbă viziunile. Începe o noua etapa e acţiunii noastre. Pentru toţi cei care continuă fără a se supăra ca Ionică pe sat o dedicaţie off topic... (răspunsul meu pentru azi în următorul comentariu, e interesant şi mai incitant acum căci va trebui să căutăm informaţii diferite, inedite)
Castelul (conacul sau casa) familiei Bálintitt din comuna Ernei, județul Mureș, aparținând arhitecturii neobaroce, a fost construit probabil în secolul al XVIII-lea. Edificiul a suportat numeroase modificări după secolul al XIX-lea. Lucrările de construcție au fost ordonate de către baronul Bálintitt József al II-lea (1851-1922). La începutul secolului al XX-lea, proprietarul castelului era unul dintre fii lui József, Bálintitt György, iar ca urmare a morții timpurii a lui György, celălalt fiu, Károly (1883-1943) a devenit proprietarul moșiei. Căsătorit cu baronesa Feilitzsch Mária-Olga, fiul lor, Károly (1911-...) a fost ultimul proprietar al castelului. În anul 1946, castelul a fost transformat, aripa nordică a fost demolată, clădirea căpătînd forma literei „L”, pierzând simetria originală. Colțul din stânga a fațadei principale a suferit modificări însemnate: s-a mai adăugat un etaj și s-a construit un balcon din metal. În trecut, ferestrele aveau formă semicirculară, dar ulterior și aceste ferestre au fost modificate. Fațada a fost decorată cu pervaze, la fel și ferestrele. Consoanele din metal nu au fost îndepărtate în timpul lucrărilor de renovare. Castelul avea 18 camere, iar salonul cu cele două coloane dorice a fost decorat cu portretele strămoșilor familiei Bálintitt. În această clădire a fost păstrată și biblioteca, dar și arhivele valoroase ale celebrului umanist maghiar, Kovacsóczy Farkas. Biblioteca cuprindea aproximativ 15000 de volume: cărți în limba germană, maghiară, franceză și engleză, dar și numeroase lucrări ale scriitorilor ruși, traduse în limba germană. Parcul castelului se afla pe dealul de lângă clădire, rămășițele acestui parc se mai văd și astăzi lângă iaz. Iazul din mijlocul acestui parc uriaș decorat cu numeroase flori și copaci a fost odată plin cu bărci. Drumul din grădina ducea până la scara din fața pridvorului. Pe partea stângă, în fața castelului, se afla un rând de plopi dispuși în stilul grădinilor de tip englez. În parcul de odinioară au existat și două case cu flori, dar și două fântâni. Parcul a fost construit de către Bálintitt György, parc din care au mai rămas numai câțiva copaci bătrâni, iar micul lac a devenit o mlaștină. După naționalizare, în anul 1954 aici s-a instalat școala generală din comună. După 1989 castelul a fost retrocedat familiei (unii spun că, alțșii că nu ), momentan aici funționează o grădiniță și două clase gimnaziale. Starea clădirii este una precară, iar parcul nu mai este ceea ce a fost în trecut. Astăzi aspectul neobaroc al clădirii este combinat în mod netrebnic cu o cârpăceală comunistă: țeavă groasă de gaz ce îmbracă fațada ca într-o chingă de fier, ferestre „noi” de bloc, grunduite la culoarea țevii de gaz, trepte din piatră masivă înlocuite de trepte de ciment sclivisit și în curte wc-uri țărănești, ca pe vremea întemeitorilor comunei. Deși în condițiile actuale pare greu de crezut, domeniul a avut și el odată vremurile lui de glorie. Bătrânii spun că doar curtea conacului se întindea pe mai bine de jumătate din actualul sat. Clădirea, deși impunătoare, nu impresiona prin lux sau extravaganță, în schimb parcul era de o frumusețe copleșitoare. Gidufalvi Ilona a lucrat la castel ca bucătăreasă până în ultima clipă. Amintindu-și de acele vremuri, se emoționează brusc. „Tare bine am mai dus-o la castel. Munca nu era deloc grea, iar stăpânii mă considerau mai mult ca pe un membru din familie, decât ca pe o slugă. Cu baroneasa mă înțelegeam de minune și domnul Balintitt râdea de noi. Zicea că ar fi bine să ne mutăm împreună, pentru că suntem ca două surori.“ Ca și înaintașii săi, Titkaroly a urmat tot o carieră militară. Era ofițer și mai tot timpul era plecat în Ungaria. Așa se explică și determinarea cu care l-au vânat autoritățile comuniste de după război. În noaptea de 3 spre 4 martie 1949, întreaga avere i-a fost confiscată. Dar aventurile baronului nu s-au terminat aici. Ajuns în Ungaria, a fost arestat și condamnat la doi ani de închisoare. În timp ce el își ispășea pedeapsa, nevasta lui, îl părăsea pentru …directorul închisorii. Chiar dacă a rămas singur și fără nimic, nobilul Balintitt a găsit totuși puterea să înfrunte destinul, care parcă se încăpățâna să-i stea împotrivă. S-a recăsătorit cu o contesă mai tânără decât el cu 20 de ani, și împreună au fugit în America. Aici, și-a găsit o a doua patrie și a început o nouă viață. A învățat pe brânci și cu multă ambiție a ajuns să lucreze ca economist în New York. Pe 11 septembrie 2001, două avioane de linie, deturnate de teroriști, loveau din plin turnurile World Trade Center. Într-unul din turnuri, la etajul 80, își avea el biroul. Numai că de data aceasta norocul i-a surâs. În ziua aceea, într-un mod cu totul întâmplător, nu se afla la birou…
***
Ernei, în limba maghiară - Nagyernye, în limba germană – Rohrdachen, este o comună din județul Mureș, care include și satele: Călușeri, Dumbrăvioara, Icland, Săcăreni și Sângeru de Pădure. La recensământul din anul 2011 comuna număra 5836 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 5219 locuitori) dintre care: români – 7,74%, maghiari – 73,41%, romi – 16,33% și restul - necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei mureșene Ernei astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 14,82%, romano catolici – 24,67%, reformați – 46,52%, unitarieni – 6,22%, martorii lui Iehova – 2,19% și restul – nedeclarată sau altă religie. Principalele atracții turistice ale comunei sunt:
-->
Răspunsuri
Castelul Bálintitt-Ernei, jud. Mureş
Castelul Bálintitt-Ernei, comuna Ernei, sat Ernei, bulevardul Decebal, în incinta parcului Baron, jud. Mureş
Va fi folosit în scop turistic
„Am salvat ceea ce se putea salva, lucrările de conservare au fost finalizate”, a spus József Koré, un antreprenor de construcții din Ernei, când a fost întrebat despre situația Castelului Bálintitt, pe care îl deține. Castelul, construit în stil baroc târziu în secolul al XVIII-lea pe versantul dealului din centrul orașului Ernye, va fi probabil folosit pentru turism după renovare, adaugă el. Fațada de est a trebuit să fie demolată, iar ceea ce rămâne din clădire așteaptă să fie continuat sub un acoperiș provizoriu.
Cum ajungi? De la Târgu Mureș faci 10 km în direcția Reghin. Drumul secundar ce se desprinde în dreapta duce spre castel.
Găsirea castelului Bálintitt este foarte interesantă: GPS-ul vă conduce în fața unei clădiri nou-nouțe de culoarea galben neon. Degeaba spunea GPS-ul în repetate rânduri: „Aţi ajuns la destinaţie”, oarecum nu-l puteam crede. Coborâm din mașină, înconjurăm clădirea și în partea mai deasă a parcului mic observăm o altă clădire veche ce se ascunde modest printre copaci. În mod ciudat, clădirea nouă (ceea ce aflăm mai târziu) era școala constuită după modelul aproape exact al castelului vechi, în formă de L asimetric, cu un fel de turnuri masive pătrate, dar puțin mai mare. E după amiză târziu, în mod oficial nu putem găsi pe nimeni în împrejurime, de aceea ne strecurăm prin deschizătura gardului din sârmă.
Se leagă o legendă de numele Bálintitt care și așa sună neobișnuit: în campania din Napoli Újlaki Nagy Bálint s-a grăbit cu oamenii lui să sară în ajutorul maghiarilor aflați în pierdere, iar soldații maghiari când au văzut armata salvatoare, au strigat entuziasmați: „Itt Bálint, Bálint itt!” (tradus „Aici Bálint, Bálint aici!”). Familia a obținut proprietatea din Ernei de la familia székelyderzsi Petki prin căsătorie. Castelul din barocul târziu a fost construit cel mai probabil în secolul al XVIII-lea, dar de-a lungul timpului a fost transformat de mai multe ori, se presupune că așa a ajuns din forma simetricului U în asimetricul L. Clădirea fără prea multe ornamente a fost înconjurată de un parc imens cândva și în mod interesant s-a păstrat și heleșteul, chiar dacă nu este așa cum era în perioada de glorie.
Am descoperit o legătură interesantă cu locul vizitat anterior: la începutul anilor 1900 Bálintitt György s-a logodit cu Toldalaghy Iloná care locuia în Corunca, dar cu puțin înainte de nuntă, nu se știe de ce, s-a împușcat în cap. După acesta proprietatea a fost preluată de către Bálintitt Károly, fratele mai mic al acestuia, iar ultimul stăpân a fost tânărul Károly care trăiește în America în prezent.
După naționalizare castelul a funcționat ca și școală, până când s-a construit lângă el o “variantă mai nouă”. Despre proprietarul prezent primesc informații contradictorii, conform unor surse familia ar fi primit înnapoi castelul, în schimb un articol dintr-un ziar scris acum câteva luni spune că lupta pentru castel continuă încă.
Nagyernye: Castelul familiei Baron Bálintitt, 1906
...
Multe din informațiile și pozele postate de dvs, sunt în reluare. E bine?
S-au limpezit apele, vântul bate, apa trece, pietrele rămân şi se schimbă viziunile. Începe o noua etapa e acţiunii noastre. Pentru toţi cei care continuă fără a se supăra ca Ionică pe sat o dedicaţie off topic... (răspunsul meu pentru azi în următorul comentariu, e interesant şi mai incitant acum căci va trebui să căutăm informaţii diferite, inedite)
...
Castelul Bálintitt, Ernei, comuna Ernei, sat Ernei, bulevardul Decebal, în incinta parcului Baron, jud. Mureş
***
Ernei, în limba maghiară - Nagyernye, în limba germană – Rohrdachen, este o comună din județul Mureș, care include și satele: Călușeri, Dumbrăvioara, Icland, Săcăreni și Sângeru de Pădure. La recensământul din anul 2011 comuna număra 5836 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 5219 locuitori) dintre care: români – 7,74%, maghiari – 73,41%, romi – 16,33% și restul - necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei mureșene Ernei astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 14,82%, romano catolici – 24,67%, reformați – 46,52%, unitarieni – 6,22%, martorii lui Iehova – 2,19% și restul – nedeclarată sau altă religie. Principalele atracții turistice ale comunei sunt: