Liceul (Colegiul Național) „Ștefan cel Mare” este cea mai veche instituție de învățământ liceal din municipiul Suceava, având statut de monument istoric. Liceul a fost înființat în anul 1860 ca urmare a eforturilor și solicitărilor românilor bucovineni de a avea școli în limba română. În 1895, liceul a fost mutat în locația în care funcționează și în prezent, adică în clădirea cu arhitectură în stil baroc, situată pe Strada Vasile Alecsandri nr. 3, în centrul orașului. La data de 4 septembrie 1860, ca urmare a eforturilor și solicitărilor românilor bucovineni de a avea școli în limba română, se inaugurează la Suceava, prin Ordinul nr. 14805 al Ministerului Învățământului din Austria, „Gimnaziul superior greco-oriental”, precursorul Colegiului Național „Ștefan cel Mare” de astăzi. Inițial, instituția de învățământ este găzduită de actuala clădire a Colegiului de Artă “ciprian Porumbescu”, construită în 1859 și situată pe Strada Curtea Domnească, în imediata vecinătate a Bisericii Sfântu Dumitru. Începând cu anul școlar 1881 – 1882 ia ființă prima clasă cu predare integrală în limba română. Odată cu creșterea numărului elevilor, spațiul în care funcționează școala se dovedește a fi insuficient, nesatisfăcând necesitățile desfășurării normale a procesului de învățământ. În urma numeroaselor cereri ale direcțiunii liceului, se hotărăște începerea construcției unui nou local pentru gimnaziu. În noiembrie 1895 este inaugurată noua clădire a școlii, situată lângă Biserica armenească Sfânta Cruce. La data de 2 ianuarie 1919, instituția de învățământ își schimbă denumirea în Liceul „Ștefan cel Mare”. De la înființare și până la 1918, în perioada în care Suceava se afla sub stăpânire austro-ungară, școala s-a impus prin rolul deosebit pe care l-a jucat în menținerea și dezvoltarea în rândul elevilor și al populației românești a cultului pentru limba și istoria națională. În perioada dintre cele două războaie mondiale liceul funcționează, de data aceasta, sub noua stăpânire românească. Mulți dintre elevii Liceului „Ștefan cel Mare” au devenit ulterior profesori, fie în această instituție, fie în alte centre de învățământ. O parte dintre ei s-au remarcat, totodată, ca animatori ai vieții cultural-artistice din comunitatea suceveană. După al doilea război mondial liceul își continuă activitatea, în general, cu aceiași profesori din perioada interbelică. Liceul „Ștefan cel Mare” își păstrează caracteristicile învățământului teoretic, iar valorile promovate în această adevărată alma mater constituie inclusiv forme de rezistență la ideologizarea comunistă. Începând cu anul 1991, prin Ordinul Ministerului Educației Naționale, liceului, ca o recunoaștere a performanțelor instituționale, i se atribuie titlul de Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Suceava. Calitatea procesului de învățământ a instituției este dovedită atât de rezultatele examenelor de bacalaureat și de admitere în învățământul superior (cuprinse în procente medii între 80-100% pentru fiecare promoție), dar și de rezultatele obținute de elevi la olimpiadele școlare, la nivel național și internațional. Elevii liceului au obținut, în perioada 1972-2007, un număr de 20 medalii la olimpiadele internaționale de fizică, matematică, informatică, chimie și biologie. De pe băncile acestui liceu, de-a lungul timpului, s-au ridicat personalități de marcă ale culturii românești, precum:
folcloristul Simion Florea Marian
compozitorul Ciprian Porumbescu
scriitorul Mircea Radu Iacoban
academicianul Cristofor I. Simionescu
profesor doctor docent Nicanor Mînecan
scriitorul și profesorul Norman Manea (recent candidat la Premiul Nobel)
scriitor Eusebiu Camilar
Clădirea care găzduiește Colegiul Național „Ștefan cel Mare” a fost construită în perioada anilor 1893 – 1895 pe un teren cu suprafața de 3588 de metri pătrați din centrul orașului Suceava, unde înainte se găsea piața de lemne. Construcția, realizată în stil baroc, a fost inaugurată la data de 19 noiembrie 1895, reprezentând al doilea cel mai vechi imobil din Suceava în care în momentul de față funcționează o unitate de învățământ (după corpul A al Colegiului de Artă Ciprian Porumbescu). Edificiul se impune în peisajul zonei prin soliditate, având două etaje, cu frontonul spre actuala Stradă Vasile Alecsandri. În prezent, în imediata vecinătate a clădirii monument istoric a liceului se află Biserica Sfântu Nicolae, Biserica Sfânta Cruce, cinematograful Modern și Autogara Suceava. Prin darea în exploatare, la începutul secolului al XX-lea, a liniei ferate Ițcani-Suceava, trasată chiar prin fața liceului, localul a avut mult de suferit din cauza vibrațiilor produse de trecerea garniturilor de tren. Ca urmare, în anul 1906 o comisie tehnică verifică crăpăturile apărute la ziduri și dispune consolidarea edificiului. După primul război mondial, din cauza distrugerilor suferite în timpul luptelor, linia Ițcani–Suceava este dezafectată. Clădirea masivă a Liceului „Ștefan cel Mare” se impune prin sobrietate, echilibru și simplitate. Ea prezintă pe mijlocul laturii stradale o intrare boltită, care se continuă la etaj cu ferestre înalte boltite, mărginite de pilaștri ce dau o notă pronunțată de verticalitate. Edificiul are ca elemente de decorație exterioară paramente de bosaje de tip rustic ce înconjoară ancadramentele ferestrelor de la parter și colțurile clădirii. Două brâie de piatră, ce înconjoară clădirea, delimitează parterul și cele două etaje. În interior, în dreptul intrării principale există un hol larg ce se deschide către o scară monumentală prin care se realizează accesul către etajele superioare. De asemenea, două scări laterale conduc de la parter la etajele superioare. Trei coridoare largi în care se deschid sălile de clasă, laboratoarele, cancelariile profesorilor și diferite cabinete străbat clădirea atât la parter, cât și la etaje. Extinderile executate în anii 1960-1970, soldate cu construirea unor aripi laterale, au determinat ca în prezent edificiul să aibă forma literei „U”. Clădirea a beneficiat de-a lungul timpului de mai multe lucrări de restaurare și de finisare a interioarelor, precum și, mai ales, a fațadelor, lucrate în praf de piatră și mozaic. În interior, în holul din dreptul intrării principale, se află bustul lui Ștefan cel Mare, realizat în anul 1937 de către sculptorul Gheorghe Bilan. Bustul din holul Colegiului „Ștefan cel Mare” este realizat din bronz și are o înălțime de 0,77 metri. Se află pe un soclu din piatră, de culoare albă, cu înălțimea de 1,58 metri. În soclu este încastrată o placă, tot de culoare albă, cu următoarea inscripție: „Foștii elevi ai Liceului «Ștefan cel Mare» din vechea Cetate de scaun a Moldovei hărăzesc Școalei ce le-a dat lumină drept veșnic semn de recunoștință acest chip al nemuritorului ei Patron în amintirea serbării de 75 de ani dela întemeiere 12 Oct. 1935. Sculptor Gh. Bilan. Pe postamentul în plan înclinat din fața soclului, în data de 2 iulie 2004, a fost montată o placă memorială pentru a marca 500 de ani de la trecerea în neființă a lui Ștefan cel Mare. Placa conține următorul text: „In Memoriam Domnului Ștefan cel Mare și Sfânt - 2 iulie 2004”.
Ștefan cel Mare
Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă…
Adevărul e că dcă găseşti material, publici - eu azi am găsit din belşug, sunt aproape 100 pagini de documentare, dacă nu mai găseşti (pentru că au publicaţi alţii mai ănainte) nu mai postezi - măcar ca semn de trecere am putea face....
Adresă Str. Alecsandri Vasile 3, municipiul Suceava
Suceava, focar de tradiţie şi simţire românească, veche capitala Muşatină, legată de numele şi faptele marelui voievod Ştefan, de ctitoriile reprezentative ale spiritualităţii ortodoxe moldave, îşi adaugă prin liceul născut din energicele insistenţe ale oamenilor locului, o nouă vatră de lumină. Merite incontestabile în formarea unei intelectualităţi româneşti animată de spiritul naţionalităţii în acest colţ de ţară şi recunoştinţă generaţiilor viitoare şi-a câştigat acest liceu cu cea mai mare longevitate din Bucovina.
Deşi noua stăpânire austriacă găsea în această parte a Moldovei şcoli domneşti în care dascălii predau literatura greacă, istoria, filosofia, teologia, latină, matematică şi, mai nou, germană, dublate prin existenţa şcolilor clericale, guvernatorul numit – generalul conte von Spleny -, administrator eficient, dar şi om de cultură, a militat pentru reformarea şcolii, văzută de el deocamdată ca ineficace în îndeplinirea misiunii de luminare a poporului; ea putea deveni, restructurată, un instrument politic, consolidând în noua autoritate prin creşterea unei intelectualităţi fidele imperiului.
Ca urmare a eforturilor şi solicitărilor românilor bucovineni de a avea şcoli în limba română, s-a inaugurat la Suceava “Gimnaziul superior greco-oriental” care, la 2 ianuarie 1919, devine Liceul “Ştefan cel Mare”. Astfel, actul de naştere al colegiului de astăzi are data de 4 septembrie 1860.
Pentru elevii şi profesorii Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava, pentru miile de absolvenţi ai acestuia şi chiar pentru oraşul Suceava, anul 2010 reprezintă un moment de sărbătoare: rotundă aniversare a 150 de ani de învăţământ preuniversitar performant în Bucovina.
Despre acest adevărat focar de cultură şi învăţătură din partea de nord a ţării, Eminescu însuşi avea să spună la timpul său: „Personalul didactic din Suceava este foarte bun, căci toţi profesorii sunt ieşiţi de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe din Viena şi sunt români...; liceul din Suceava ar fi menit să devină foarte bun, dacă nu cel mai bun, institut secundar românesc.”...
Colegiul National „Stefan cel Mare” doreşte să rămână cea mai prestigioasă instituţie de învaţământ liceal din judeţ. Echipa de profesori şi colectivul de elevi ai colegiului îşi însuşesc creativ sloganul Uniunii Europene de azi „inovezi sau mori” şi rămân devotaţi sintagmei care ne defineşte profilul instituţional: „Mereu cei mai buni”. Avem credinţa că toate demersurile noastre au la bază crezul lui Robert Dotrens: Imi voi exercita misiunea cu conştiinţă şi demnitate.
Profesor, publicist, preşedinte al Societăţii pt. Cultura şi Literatura Română în Bucovina, preşedinte al Societăţii Dacia
Vlad Bănăţeanu
Lingvist, conferenţiar de gramatică comparată indoeuropeană la Universitatea Cernăuţi, conferenţiar de sanscrită şi armeană la Universitatea Bucureşti; a publicat studii de orientalistică
Iftimie Bârleanu
Sculptor, profesor universitar, expoziţii internaţionale, statuia lui Ştefan cel Mare din Parcul Cetăţii
Temistocle Bocancea
Consilier la Înalta Curte de Casaţie
Gheorghe Brădăţan
Profesor universitar, dr. în chimie
Epaminonda Bucevschi
Pictor, expoziţii internaţionale
Orest Bucevschi
Profesor universitar, dr. în teologie
Gheorghe Bujoreanu
Profesor universitar, botanist
Ion Bumbac
Profesor, secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, redactor la Aurora Română, membru fondator al Societăţii Muzicale Armonia, al Societăţii Culturale Concordia.
Cleopatra Cabuz(Balan)
Director executiv Technology at the Sensors Laboratory of Honeywell's Automation, Minneapolis
Tudor Cerlincă
Drd. Catedra de Calculatoare şi Automatizări Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava
Eusebiu Camilar
Scriitor, membru corespondent al Academiei Romne
Cristian Adomniței
Deputat de Iaşi,fost ministru al Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Traian Cantemir
Membru corespondent al Academiei Române, dialectolog, folclorist, publicist
Virgil Catargiu
Conf. Univ, dr. în filosofie (Iaşi)
Eutimie Cercavschi
Dr. în drept, prim preşedinte al Curţii de Apel Cernăuţi
Emanoil Ciuntuleac
Arhimandrit (Suceava)
Ioan Coclici
Pictor, expoziţii internaţionale
Monica Cojocneanu(Domuncu)
Manager CISCO Systems
Nectarie Cotlarciuc
Eposcop de Cetatea Albă, mitropolit al Bucovinei, distins cu Marele Cordon al Sfântului Mormânt şi Marea Cruce a Ordinului Coroana României.
Ioan Crudu
Prof. univ., dr. în ştiinţe (Iaşi)
Dimitrie Dan
Membru coresp. Al Academiei Române, preot, istoric şi folclorist
Ilie Dan
Doctor în filologie, conferenţiar la Universitatea Iaşi, poet
Duiliu Diaconescu
Profesor de fizică la Institutul de Ştiinţe Avansate, Princeton, New Jersey, SUA
Nicolae Dracinschi
Dr. în medicină, directorul Serviciului Sanitar al Bucovinei
Traian Lupsa
Prozator, autor de romane
Dimitrie Florea-Rarişte
Poet, traducător, critic literar, redactor
Constantin Gheorghian
Consilier la Înalta Curte de Casaţie
Vasile Gherasim
Profesor, dr. doc. în filosofie, membru al Societăţii Culturale din Berlin
Adrian Graur
Profesor universitar, dr.inginer, rector Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava
Ilie Grămadă
Profesor universitar, dr. în istorie (Iaşi)
Ion Grămadă
Profesor, dr. în istorie, mort pe câmpul de luptă
Nicolae Grămadă
Prof. univ., dr. în istorie şi filosofie
Vasile Grecu
Membru corespondent al Academiei Române, dr. în filologie
Ioan Grigore
Pictor, prof. univ. Academia de Arte Plastice
Mircea Radu Iacoban
Scriitor, director al Teatrului Naţional Iaşi
Alexandru Ieşan
Dr. în filosofie, eminescolog, prof. univ.
Petru Iroaie
Lingvist, dr. în filologie, prof. univ. (Palermo)
Claudiu Isopescu
Istoric literar, dr. în lingvistică (Italia)
Octavian Isopescu
Prof. univ., orientalist (Iaşi)
Samuil Isopescu
Profesor emerit, autor de manuale
Theodor Jucan
Conf. univ., dr. în matematică, Universitatea Iaşi
Paul Leu
Profesor, monograf al lui Porumbescu şi Marian
Laurenţiu Lucaci
Reputat cardiolog
Petru Lucaci
Scriitor, dr. în litere şi filosofie, prof. univ. Detroit, directorul ziarului Limba română (Detroit)
Ica Zloczower Manas
Profesor universitar, dr. în chimie, vice-decan Case Western Reserve University
Norman Manea
Scriitor, profesor universitar New York, premii internaţionale pentru literatură, nominalizat pentru premiul NOBEL
Marius Marchitan
Lector univ.,Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava
Simion Florea Marian
Membru al Academiei Române, folclorist, etnograf, autor de lucrări de referinţă
Dimitrie Marmeliuc
Prof. univ., dr. în filologie şi istorie, publicist, director al Teatrului naţional Cernăuţi, cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei
Emanuel Menlinger
Prof. univ., Universitatea Gainesville, Florida
Nicanor Mânecan
Prof. univ., dr. în medicină (IMF Iaşi)
Haralambie Mihăescu
Filolog, membru corespondent al Academiei Române, profesor asociat la universităţi din Italia şi Portugalia
Alexandru Leca Morariu
Prof. univ., dr. în filologie şi lingvistică, redactor
Silvestru Morariu Andrievici
Arhiepiscop al Cernăuţiului, mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei; membru al Dietei şi Deputat al Parlamentului din Viena; Doctor de Onoare al Universităţii Cernăuţi
Vasile Neamţu
Prof. univ., dr. în istorie (Iaşi)
Ioan Nemeş
Profesor, entomolog
Ion Nistor
Prof.univ., dr. în istorie, rector al Universităţii Cernăuţi, ministru
Dimitrie Păcurariu
Prof.univ., dr.doc. în filologie (Bucureşti), lector la Sorbona şi Viena
Radu Pentiuc
Prof. univ.,Catedra de Calculatoare și Automatizări Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava
Ştefan-Gheorghe Pentiuc
Prof. univ., decan Catedra de Calculatoare şi Automatizări Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava
Ioan Pop
Prof. univ., dr. în matematică (Iaşi)
Eusebie Popovici
Profesor, dr. în filologie, deputat
Ciprian Porumbescu
Compozitor, autor al Tricolorului
Corneliu Reguş
Doctor în filologie, cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, specialist în lingvistică slavă
Profesor universitar Institutul Politehnic Iaşi, doctor inginer
Cristofor Simionescu
Membru al Academiei Române, dr. în chimie, prof. univ. (Iaşi)
Toader Dănuţ Strugariu
Lector univ. dr. fiz.,Catedra de Calculatoare şi Automatizări Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava
Alexandru Ştefănescu
Critic literar, redactor
Vasile Tarnavschi
Docent la Facultatea Teologică Cernăuţi, decan, doctor magnific al Universităţii Cernăuţi
George Tofan
Fondator al „Junimii Literare”, al gazetei „România nouă”, secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română, autor al lucrării „Istoria învăţământului în Bucovina”
Aristide Tomiac
Folclorist, doctor în drept, litere şi filosofie
Ilie Toronţiu
Membru corespondent al Academiei Române, istoric, dr. în filologie, folclorist, prof. univ. (Frankfurt am Mein)
Nicolae Turtureanu
Doctor inginer, director CFCH
Dimitrie Ţopescu
Inspector misionar, membru în primul Parlament al României Mari
Victor Vasilescu
Compozitor, dirijor
Eugen Vărvărucă
Profesor de matematică, Universitatea Bath, Marea Britanie
George Voevidca
Membru corespondent al Academiei, filolog şi publicist
Răspunsuri
Liceul (Colegiul Național) „Ștefan cel Mare” este cea mai veche instituție de învățământ liceal din municipiul Suceava, având statut de monument istoric. Liceul a fost înființat în anul 1860 ca urmare a eforturilor și solicitărilor românilor bucovineni de a avea școli în limba română. În 1895, liceul a fost mutat în locația în care funcționează și în prezent, adică în clădirea cu arhitectură în stil baroc, situată pe Strada Vasile Alecsandri nr. 3, în centrul orașului. La data de 4 septembrie 1860, ca urmare a eforturilor și solicitărilor românilor bucovineni de a avea școli în limba română, se inaugurează la Suceava, prin Ordinul nr. 14805 al Ministerului Învățământului din Austria, „Gimnaziul superior greco-oriental”, precursorul Colegiului Național „Ștefan cel Mare” de astăzi. Inițial, instituția de învățământ este găzduită de actuala clădire a Colegiului de Artă “ciprian Porumbescu”, construită în 1859 și situată pe Strada Curtea Domnească, în imediata vecinătate a Bisericii Sfântu Dumitru. Începând cu anul școlar 1881 – 1882 ia ființă prima clasă cu predare integrală în limba română. Odată cu creșterea numărului elevilor, spațiul în care funcționează școala se dovedește a fi insuficient, nesatisfăcând necesitățile desfășurării normale a procesului de învățământ. În urma numeroaselor cereri ale direcțiunii liceului, se hotărăște începerea construcției unui nou local pentru gimnaziu. În noiembrie 1895 este inaugurată noua clădire a școlii, situată lângă Biserica armenească Sfânta Cruce. La data de 2 ianuarie 1919, instituția de învățământ își schimbă denumirea în Liceul „Ștefan cel Mare”. De la înființare și până la 1918, în perioada în care Suceava se afla sub stăpânire austro-ungară, școala s-a impus prin rolul deosebit pe care l-a jucat în menținerea și dezvoltarea în rândul elevilor și al populației românești a cultului pentru limba și istoria națională. În perioada dintre cele două războaie mondiale liceul funcționează, de data aceasta, sub noua stăpânire românească. Mulți dintre elevii Liceului „Ștefan cel Mare” au devenit ulterior profesori, fie în această instituție, fie în alte centre de învățământ. O parte dintre ei s-au remarcat, totodată, ca animatori ai vieții cultural-artistice din comunitatea suceveană. După al doilea război mondial liceul își continuă activitatea, în general, cu aceiași profesori din perioada interbelică. Liceul „Ștefan cel Mare” își păstrează caracteristicile învățământului teoretic, iar valorile promovate în această adevărată alma mater constituie inclusiv forme de rezistență la ideologizarea comunistă. Începând cu anul 1991, prin Ordinul Ministerului Educației Naționale, liceului, ca o recunoaștere a performanțelor instituționale, i se atribuie titlul de Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Suceava. Calitatea procesului de învățământ a instituției este dovedită atât de rezultatele examenelor de bacalaureat și de admitere în învățământul superior (cuprinse în procente medii între 80-100% pentru fiecare promoție), dar și de rezultatele obținute de elevi la olimpiadele școlare, la nivel național și internațional. Elevii liceului au obținut, în perioada 1972-2007, un număr de 20 medalii la olimpiadele internaționale de fizică, matematică, informatică, chimie și biologie. De pe băncile acestui liceu, de-a lungul timpului, s-au ridicat personalități de marcă ale culturii românești, precum:
Clădirea care găzduiește Colegiul Național „Ștefan cel Mare” a fost construită în perioada anilor 1893 – 1895 pe un teren cu suprafața de 3588 de metri pătrați din centrul orașului Suceava, unde înainte se găsea piața de lemne. Construcția, realizată în stil baroc, a fost inaugurată la data de 19 noiembrie 1895, reprezentând al doilea cel mai vechi imobil din Suceava în care în momentul de față funcționează o unitate de învățământ (după corpul A al Colegiului de Artă Ciprian Porumbescu). Edificiul se impune în peisajul zonei prin soliditate, având două etaje, cu frontonul spre actuala Stradă Vasile Alecsandri. În prezent, în imediata vecinătate a clădirii monument istoric a liceului se află Biserica Sfântu Nicolae, Biserica Sfânta Cruce, cinematograful Modern și Autogara Suceava. Prin darea în exploatare, la începutul secolului al XX-lea, a liniei ferate Ițcani-Suceava, trasată chiar prin fața liceului, localul a avut mult de suferit din cauza vibrațiilor produse de trecerea garniturilor de tren. Ca urmare, în anul 1906 o comisie tehnică verifică crăpăturile apărute la ziduri și dispune consolidarea edificiului. După primul război mondial, din cauza distrugerilor suferite în timpul luptelor, linia Ițcani–Suceava este dezafectată. Clădirea masivă a Liceului „Ștefan cel Mare” se impune prin sobrietate, echilibru și simplitate. Ea prezintă pe mijlocul laturii stradale o intrare boltită, care se continuă la etaj cu ferestre înalte boltite, mărginite de pilaștri ce dau o notă pronunțată de verticalitate. Edificiul are ca elemente de decorație exterioară paramente de bosaje de tip rustic ce înconjoară ancadramentele ferestrelor de la parter și colțurile clădirii. Două brâie de piatră, ce înconjoară clădirea, delimitează parterul și cele două etaje. În interior, în dreptul intrării principale există un hol larg ce se deschide către o scară monumentală prin care se realizează accesul către etajele superioare. De asemenea, două scări laterale conduc de la parter la etajele superioare. Trei coridoare largi în care se deschid sălile de clasă, laboratoarele, cancelariile profesorilor și diferite cabinete străbat clădirea atât la parter, cât și la etaje. Extinderile executate în anii 1960-1970, soldate cu construirea unor aripi laterale, au determinat ca în prezent edificiul să aibă forma literei „U”. Clădirea a beneficiat de-a lungul timpului de mai multe lucrări de restaurare și de finisare a interioarelor, precum și, mai ales, a fațadelor, lucrate în praf de piatră și mozaic. În interior, în holul din dreptul intrării principale, se află bustul lui Ștefan cel Mare, realizat în anul 1937 de către sculptorul Gheorghe Bilan. Bustul din holul Colegiului „Ștefan cel Mare” este realizat din bronz și are o înălțime de 0,77 metri. Se află pe un soclu din piatră, de culoare albă, cu înălțimea de 1,58 metri. În soclu este încastrată o placă, tot de culoare albă, cu următoarea inscripție: „Foștii elevi ai Liceului «Ștefan cel Mare» din vechea Cetate de scaun a Moldovei hărăzesc Școalei ce le-a dat lumină drept veșnic semn de recunoștință acest chip al nemuritorului ei Patron în amintirea serbării de 75 de ani dela întemeiere 12 Oct. 1935. Sculptor Gh. Bilan. Pe postamentul în plan înclinat din fața soclului, în data de 2 iulie 2004, a fost montată o placă memorială pentru a marca 500 de ani de la trecerea în neființă a lui Ștefan cel Mare. Placa conține următorul text: „In Memoriam Domnului Ștefan cel Mare și Sfânt - 2 iulie 2004”.
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava, 1860
Adevărul e că dcă găseşti material, publici - eu azi am găsit din belşug, sunt aproape 100 pagini de documentare, dacă nu mai găseşti (pentru că au publicaţi alţii mai ănainte) nu mai postezi - măcar ca semn de trecere am putea face....
...
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava
Adresă Str. Alecsandri Vasile 3, municipiul Suceava
Suceava, focar de tradiţie şi simţire românească, veche capitala Muşatină, legată de numele şi faptele marelui voievod Ştefan, de ctitoriile reprezentative ale spiritualităţii ortodoxe moldave, îşi adaugă prin liceul născut din energicele insistenţe ale oamenilor locului, o nouă vatră de lumină. Merite incontestabile în formarea unei intelectualităţi româneşti animată de spiritul naţionalităţii în acest colţ de ţară şi recunoştinţă generaţiilor viitoare şi-a câştigat acest liceu cu cea mai mare longevitate din Bucovina.
Deşi noua stăpânire austriacă găsea în această parte a Moldovei şcoli domneşti în care dascălii predau literatura greacă, istoria, filosofia, teologia, latină, matematică şi, mai nou, germană, dublate prin existenţa şcolilor clericale, guvernatorul numit – generalul conte von Spleny -, administrator eficient, dar şi om de cultură, a militat pentru reformarea şcolii, văzută de el deocamdată ca ineficace în îndeplinirea misiunii de luminare a poporului; ea putea deveni, restructurată, un instrument politic, consolidând în noua autoritate prin creşterea unei intelectualităţi fidele imperiului.
Ca urmare a eforturilor şi solicitărilor românilor bucovineni de a avea şcoli în limba română, s-a inaugurat la Suceava “Gimnaziul superior greco-oriental” care, la 2 ianuarie 1919, devine Liceul “Ştefan cel Mare”. Astfel, actul de naştere al colegiului de astăzi are data de 4 septembrie 1860.
Pentru elevii şi profesorii Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava, pentru miile de absolvenţi ai acestuia şi chiar pentru oraşul Suceava, anul 2010 reprezintă un moment de sărbătoare: rotundă aniversare a 150 de ani de învăţământ preuniversitar performant în Bucovina.
Despre acest adevărat focar de cultură şi învăţătură din partea de nord a ţării, Eminescu însuşi avea să spună la timpul său: „Personalul didactic din Suceava este foarte bun, căci toţi profesorii sunt ieşiţi de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe din Viena şi sunt români...; liceul din Suceava ar fi menit să devină foarte bun, dacă nu cel mai bun, institut secundar românesc.”...
Colegiul National „Stefan cel Mare” doreşte să rămână cea mai prestigioasă instituţie de învaţământ liceal din judeţ. Echipa de profesori şi colectivul de elevi ai colegiului îşi însuşesc creativ sloganul Uniunii Europene de azi „inovezi sau mori” şi rămân devotaţi sintagmei care ne defineşte profilul instituţional: „Mereu cei mai buni”. Avem credinţa că toate demersurile noastre au la bază crezul lui Robert Dotrens: Imi voi exercita misiunea cu conştiinţă şi demnitate.
Colegiul Național „Ștefan c... by Matei Ioaniţiu
Colegiul Național „Ștefan c... by Matei Ioaniţiu
Colegiul Național „Ștefan c... by Matei Ioaniţiu
Colegiul Național „Ștefan c... by Matei Ioaniţiu
Fisiere atasate
Argument.pdf
Capitolul_I.pdf
Capitolul_II.pdf
Capitolul_III.pdf
Capitolul_IV.pdf
Biblioteca.pdf
Portrete.pdf
10.a1-act.fondare.germ+rom.p199-210.pdf
11.a2-grafic structura liceu.p211.pdf
12.a3-evol.plan.inv.p212-214.pdf
13.a3.1-plan.inv.ciclu.super.p215.pdf
14.a4-dinamica disciplinelor.p216.pdf
15.a5.evol statistica scolara-p.217-224.pdf
16.a6-directori.p225.pdf
17.a7-tabel.profesori+aux.p226-242.pdf
18.a8-fosti prof si elevi. personalit.p243-247.pdf
urmează colecţie de fotografii
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava – ilustrată din perioada interbelică (1926)
Personalități