IRINA LUCIA MIHALCA - Un cântec a trecut prin zidul de piatrămuzica - "Elli Kokkinou-Tha Perimeno",editare video - ifangelaUn cântec a trecut prin zidul de piatrăSingur aşteptând toamnaCa şi cum ar aştepta un vis de ceaţă,O alta viaţă sau ce-şi dorea. Să nu întârzii -- îţi spune.Printre potecile luminate de lunăNeîntrupându-se frunzele zboară spre alte gări,Ca un tren fumuriu în care urci fără să ştii,Spune-mi e mult prea târziu în timpul nostru?Mereu lumină şi umbră, mereu noi plutind de dincolo de timp,Mereu el e steaua şi ea barca ce-şi caută ţarmul.Iată vezi copacii ce te-au îmbrăţisat odată cu el,singuri şi galbeni, nocturni şi sfioşi cum ţi-era zâmbetul,Vei înţelege mai târziu, poate mult mai târziu...Închide ochii, deschide palma să-ţi înfloresc nuferii,La poale-ţi sunt şi vântul şi izvoarele,Un nor cu petale plouă peste ei cu flori,Purtate de vânt, un curcubeu arc peste timp şi loc.Luminezi acolo unde nu-i lumină,Un cântec a trecut prin zidul de piatră -- baladă-ntr-un gând!Scăldat în lumina blândă a soarelui de toamnăMergi pe cursul râului. Apa se întoarce la vasul ei.Sortit sunt să am la tâmplă o stea şiSă plutesc pe cele patru vânturi,Spune-mi e mult prea târziu în timpul nostru?Ca să te doară trebuieSă te întâlneşti cu flacăra şi taina ei!Priveşte în liniile din palma ta, în liniile destinuluiDin aşteptarea nopţii sunt multe capcane, iluzii, rătăciri.Apele spală cuvintele, râul îmi şopteşte cântecul,Râul de sânge din inima ta. Se tulbură timpul, adânc îi rasună paşii,Un cântec prelung cheamă soarele la-ntâlnirea cu luna,Ascultă, ascultă ecoul din templul necuprinsului timp,Râule, cine plânge şi cine vorbeşte -- spune-mi,Cine pe cine cheamă şi cine pe cine caută -- spune-mi,Ascultă, ascultă şi vino la marginea apelor timpului,El este cel care cheamă, el este cel care plânge -- ascultă,Te iubesc, te iubesc -- îţi spune. Să nu întârzii -- doar atât îţi mai spune.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Comentarii