cât exist…
sunt lacrima contopită
într-un Ocean de Iubire
sunt piatra căzută din cariera
de stânci a Universului
sunt fulg de nea stând
pe plapuma infinită şi rece
sunt licăr sclipind voios
în noaptea necuprinsă
sunt undă printre valurile
înspumatei mări a omenirii
sunt frunză în Arborele
contorsionat al Vieţii…
Valerica / 30.11.2011
Răspunsuri
Cat existati, sa va dea Domnu' multa sanatate si mult bine, d-na.
Mulţumesc de lectură şi urare, dragă Mihaela! Cu toată dragostea, Valerica
cât exist…
sunt lacrima contopită
într-un Ocean de Iubire.
Citit cu drag !
Mulţumesc pentru lectură! Cu prietenie, Valerica
Un balsam de suflet Valerica frumos poem ...Felicitări!
Mulţumesc frumos, iubită Lenuş, pentru lectură şi apreciere! Cu toată dragostea şi preţuirea, Valerica
Imi place viziunea ta si randurile asternute in suflet
Mulţumesc din suflet, dragă Camelia, din nou îmi alini sufletul cu o divină melodie, mai ales că iubesc mult pianul! Încep să cred într-un fel de telepatie... mă nimereşti extraordinar cu melodiile şi armoniile... Te iubesc!
Cu preţuire şi deosebită prietenie, Valerica
cu drag si multa pretuireChopin, este unul dintre compozitorii mei preferati
Şi al meu, dar de multe ori uit ce încântare îmi aduce ascultându-i muzica, iar tu îmi aminteşti, din când în când lucruri pe care le iubesc! Cu toată dragostea şi mulţumirea, Valerica