Cât te iubesc, frumoaso-mi uit măsura
Cât te iubesc, frumoaso-mi uit măsura,
Iar mintea-mi fuge prin oglinzi mioape,
De-al tău fior pătruns spun vorbe şchioape,
Când vrei să fim: tu - gheaţa, eu – căldura.
Te-aştept să vii cu neaua prinsă-n pleoape,
Să ningă peste ochii tăi ca mura,
Eu să topesc steluţele cu gura,
Învăluindu-te, să-mi fii aproape.
Iubita mea, eşti plină de candoare,
Tu mă apinzi de dor cu dor mai mult
Şi faci să simt a cerului splendoare,
Dar şi căldura dragostei s-ascult.
Cât te doresc! Ai străluciri din soare
Şi liniştea ţâşnită din tumult...
E. M.
-->
Răspunsuri