Haide să-mpărţim melancolia-n doi
şi să fim amândoi una
deşi, iată, suntem doi...
deasupra noastră stele
şi cer, boltă albastră,
să înflorim glicine la fereastă...
Şi unul pentru altu-n paşi
de dans,
ne pară viaţa joc
de contradans...
tu şi eu, eu şi tu...
acelaşi eu cutremurat
de viaţa ce fiebe-n tumult
doar pe asfalt...
Am vrut să fim
de la-nceput
un singur eu şi-am reuşit
să ne împreunăm pe veci
bătătorind aceleaşi vechi poteci...
Când eu sunt tu,
şi tu eşti eu,
şi-n paşi de dans
sprintăm, valsăm
neîncetat, neîntrerupt
cum am făcut de la-nceput...
-->
Răspunsuri