Pe pământ uneori, plânge vântul
Alteori, inima noastră
Îşi alină durerea cu lacrimi;
E-atâta suferinţă după fiecare fereastră
Şi bocetul mamei
Ce îşi petrece fiul pe ultima cale,
Vibrează îndelung pe tâmpla sufletului...
Ce se întâmplă prieteni, cu noi?
Există clipe când
ne propunem să trăim curaţi,
dar nu reuşim să ne respectăm gândul...
Uneori, cerem Creatorului - cu disperare,
să ne mai dăruiască măcar o zi de viaţă
uitând apoi prea repede
să mulţumim pentru darul primit,
aşa cum ne-au învăţat mamele
în vremea prunciei...
Prea multe iubiri apun înşelate,
Iar minciuna stăpâneşte strâmb
prin vorba ademenitoare rostită;
Cine e vinovat pentru adevărul ucis?
Întreabă noaptea - lumina
şi cine va plăti pentru toate?
Sufletul - răspunde şireata ispită,
Şi fiecare din voi, poartă vina...
Răspunsuri
Cine e di vina?
Mulţumesc pentru citire şi comentariu, distinsă Ioana Voicilă Dobre!
Cine e vinovat pentru adevărul ucis?
.............................
Sufletul - răspunde şireata ispită
Şi fiecare dintre voi, poartă vina.
Vinovăţia cade de multe ori în spinarea celor nevinovaţi.
Frumoase versuri.
,,Cine e vinovat pentru adevărul ucis?,,
Adevarul pluteste undeva deasupra tuturor lucrurilor. Ne trebuie doar puterea de a-l cobori, din inalturi printre noi.
Cu alese mulţumiri pentru citire şi comentarii dragii mei prieteni, Ioana,Delia,Camelia şi Ani!
Am lecturat cu placere, felicitari!
Buna intrebare oare...cine? multumesc pt.placerea lecturii
Cu bucuria lecturii.
Mulţumesc distinsă Lenuş!
Un poem frumos...Felicitări!