Cu false iluzii..
Cu false iluzii ne umplem iar ceasul,
Pe strada pustie nu trece poștașul,
Se scutură frunza acum din arţar
Şi noaptea se scurge cuminte-n umbrar.
Cântând din alamă, din bronzul cel verde
Iluzia-n trupuri cu noaptea se pierde
Şi totul în jur e din nou amorţit,
Iubirea uitată în noi a murit !
Prin aer trec îngeri cu ochii lor orbi
Şi noaptea în arbori e plină de corbi,
De-ntreb de iubire, ei croncăne-n zbor,
Iubirile toate se nasc şi-apoi mor.
Şi-aşa ne tot ducem prin vremuri un pic,
Din umbră în urmă, nu rămâne nimic
Şi ninge şi plouă peste bietul pământ,
Iar restu-i uitare-ngropată-n cuvânt.
Pasăre măiastră
Să-mi faci tu dintr-o noapte, vară,
Să-ţi fac eu, din ziuă, primăvară,
Să nu ne fie toamna noastră tristă,
Sau iarna să nu uităm că mai există.
Mi-e frig în gând şi sunt îngrijorată,
Te-am aşteptat să-mi baţi în soartă,
Ca să-ţi deschid tot cerul plin de stele
Și să uităm de dorurile grele.
Eu încă stau în iarnă şi mi-e rece,
Privesc în stradă un om tăcut cum trece,
Ştiu nu eşti tu să te opreşti o dată,
Să vii iubind şi să-mi vorbeşti în şoaptă.
Timpul de trece-n fugă peste noi,
Căldurile toride şi ger fără putere, ploi,
Să ne uneasc-o viaţă, că nu mai am răbdare,
Tu, pasăre măiastră, te-apropii sau îmi pare?
-->
Răspunsuri